Gabriela Bala este mama unei adolescente de 18 ani, diagnosticată cu autism pe când avea 6 ani. Părinţii au observat mult mai devreme că fetiţa avea probleme de sănătate.
"Dar ni se spunea mereu, fiind născută prematur că este întârzierea specifică prematurilor. Un diagnostic corect de autism ni s-a spus foarte târziu, după 6 ani", spune femeia.
Pe lângă faptul că diagnosticarea autismului durează mai mulţi ani, fapt care întârzie începerea tratamentului, familiile copiilor cu autism nu pot spera nici la ajutor din partea statului. Pentru că are grijă de fiica sa bolnavă, Gabriela Bala are un contract de asistent personal pentru care este plătită cu 630 de lei. Documentul prevede că este obligată să muncească 8 ore pe zi, timp de 5 zile pe săptămână, în condiţiile în care adolescenta are nevoie de supraveghere non-stop. La aceasta se adaugă şi costul unor tratamente, care nu sunt asigurate de stat.
"O oră de terapie cu un specialist este de 25-35 de lei, depinde de terapeut", explică Gabriela Bala.
"Diagnosticul n-ar trebui să fie o ruşine, ci ar trebui să fie un deschizător de drumuri, un mijloc de acces pentru servicii specializate care să ajute părintele şi familia", este de părere Emil Cocian, preşedintele Asociaţiei SOS Autism Bihor.
Nici măcar decontarea unei ore de tratament pe zi, în valoare de 69 de lei, anunţată de către deputatul bihorean Florica Cherecheş nu există, spun părinţii. Lipsiţi de orice sprijin, părinţii trebuie să suporte costurile tuturor tratamentelor.
"Avem nevoie de foarte, foarte multe materiale care aici de exemplu, la Asociaţia SOS Autism Bihor sunt suportate în exclusivitate de părinţi", spune Doina Cojocariu, psiholog clinician principal.
Din cei 30 de mii de români care suferă de autism, în Bihor sunt înregistrate oficial peste 120 de persoane despre care, în limbajul oficial, se spune că "prezintă simptome din spectrul autist". După ce împlinesc 18 ani, aceştia primesc o alocaţie lunară de 202 lei.
reporter: Edina Szomoru
operator: Gábor Szilágyi
editor web: Adrian Laboş