Afaceri distruse de barajul Leşu. Deversarea apei cu mâl a închis păstrăvăriile din zonă şi a alungat turiştii 

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Pământul adunat pe fundul barajului a dăunat grav păstrăvăriilor şi peştilor de pe Valea Iadului. Patru dintre ele au fost închise ori şi-au mutat activitatea în alt loc, pentru că peştii nu au mai putut respira în apa plină cu mâl. Una dintre ele a aparţinut lui Trandafir Brade, care în urmă cu 25 de ani a amenajat primele bazine private pentru creşterea păstrăvilor. Din cauza calităţii proaste a apei a fost nevoit să abandoneze Valea Iadului.

"Depunerile din fundul lacului au curs pe pârâu şi afectează foarte mult păstrăvul, care este un peşte foarte sensibil la calitatea apei", spune Trandafir Brade.

În aceeaşi situaţie se află şi păstrăvăria Ocolului Silvic Remeţi, care producea între 16 şi 20 de tone de peşte pe an. Păstrăvii au fost mutaţi în alt loc, iar producţia se va înjumătăţi anul acesta.

"Ne afectează lucrările care se execută la baraj", recunoaşte Adrian Florescu, directorul Direcţiei Silvice Bihor, care conzinuă: "Ne desfăşurăm activitatea în cantităţi mai reduse."

Lipsa apei din barajul Leşu îi afectează şi pe proprietarii de pensiuni, care spun că numărul turiştilor care veneau în zonă pentru sporturile pe apă a scăzut foarte mult.

Banii pentru reparaţiile la barajul Leşu au fost obţinuţi în urmă cu patru ani prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, dar lucrările nu au mai avut loc.

"Am avut efectiv şi contractul semnat între noi şi constructor, prin acel PNDI. (....) Dar noi am rămas doar cu toată procedura din punct de vedere legal realizată şi nu au mai fost alocaţi bani pe această sursă de finanţare", explică Dorel Dume, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri Bihor.

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri Bihor a întreţinut din fonduri proprii barajul, care a fost reparat doar de două ori din 1973, de când a fost dat în folosinţă.

Pentru ca barajul să fie umplut din nou cu apă ar fi nevoie de mai multe reparaţii la talpa digului.

Reporter: Gabriel Bonaciu
Operator: Gabor Szilagyi
Editor web: Adrian Laboş