Migranţi în România interculturală

Mohamed Daoud, lider al egiptenilor din Iaşi, este stabilit de 22 de ani în România. Lucrează ca medic ginecolog şi încearcă încă din studenţie să obţină cetăţenia. La ultimul demers de acest fel, doctorul a fost chemat la interviu exact în momentul în care a plecat din ţară pentru a-şi vizita familia, cu toate că anunţase autorităţile române de acest lucru.

„I-am dat în judecată, am un proces la Curtea de Apel Bucureşti luna viitoare şi sper să câştig, trebuie să schimb ceva în acest sens”, a declarat Mohamed Daoud.

Birocraţia îi împiedică să muncească în Iaşi

Soubani Seifeeddine este student în anul al III lea la Universitatea de Medicină din Iaşi. Tânărul a venit din Tunisia aici pentru că, spune el, a crezut că are şansa la un viitor mai bun.

„E mai practic, te lasă să te integrezi în spital şi să te obişnuieşti. Şi pentru că aici poţi obţine o diplomă europeană”, a spus Soubani Seifeeddine. Şi-ar dori să lucreze în România, însă a aflat că, fiind un străin, poate munci în mod legal aici doar dacă angajatorul face anumite demersuri în acest sens.

„Depune un dosar la serviciul român pentru imigrări la iasi, se studiază dosarul şi în termen de 30 de zile legale i se dă răspuns, pozitiv sau negativ. Pozitiv prin emiterea autorizaţiei de muncă pe care o ia angajatorul şi o trimite către cetăţeanul străin”, a precizat Iulian Boţoc, agent principal în cadrul Serviciului Imigrări Iaşi.

Angajatorii, speriaţi de proceduri

„Faptul acesta de multe ori îi sperie pe angajatori, pe când pentru un student eu cred că o experienţă de muncă în timpul facultăţii este una benefică, îl ajută să se formeze” (Igor Drangoi, mediator comunitatea studenţilor basarabeni)

„Faptul acesta de multe ori îi sperie pe angajatori, pe când pentru un student eu cred că o experienţă de muncă în timpul facultăţii este una benefică, îl ajută să se formeze”, a subliniat Igor Drangoi, mediator pentru comunitatea studenţilor basarabeni.

Se urmăreşte schimbarea legii

Pentru a oferi străinilor şansa să lucreze în România măcar pe perioada studenţiei, fără ca angajatorul să mai ceară o autorizaţie de muncă în acest sens, mediatorii interculturali lucrează la un memoriu pe care să îl depună la Ministerul de Externe în luna iunie a anului următor. Iar asta în cadrul proiectului „Migrant în România Interculturală” realizat de către Institutul Intercultural Timişoara în cinci oraşe din ţară.

Problemele străinilor, discutate direct cu autorităţile

„Prin intermediul acestui proiect noi ne propunem identificarea problemelor cu care se confruntă migranţii şi când spunem migranţi ne referim la toţi cetăţenii care provin din ţări nemembre spaţiului comunitar”, a explicat Simona Popa, facilitator local în cadrul proiectului.

Proiectul, care prevede mai multe întâlniri cu migranţii şi reprezentanţii autorităţilor române, se desfăşoară pe o perioadă de trei ani, fiind finanţat din fonduri europene.