Magazinele de cartier au înflorit imediat după 1990 și multă vreme s-au dovedit o afacere profitabilă. Vânzările au început să scadă însă pe măsură ce pe pe piaţa vânzărilor de produse alimentare şi nealimentare au pătruns și marile reţele de supermarketuri, iar cumpărătorii s-au reorientat.
„E mai avantajos supermarketul, pentru că bişniţarii te mai fură la cântar. E mult mai sigur. Eu aşa zic. Cântăresc, iau, nu-mi convine, iau mai puţin,” a explicat un ieșean.
„Este mai ieftin şi este mai în siguranţă. Gama de produse e mai mare. Mai mare şi diverisificată. E mai avantajos. E mai avanatajos, da,” este de părere un alt cumpărător.
„Asistăm la o modernizare a aşteptărilor consumatorului care vrea să găsească un loc cu o ofertă cât mai diversificată ca să poată alege informat. Pe de altă parte, asistăm şi la un efect psihologic. Consumatorul devine un client captiv care o să meargă cu precădere către aceste hipermarketuri,” a explicat economistul Dan Chirleșan.
Economiştii cred că în câţiva ani magazinele de cartier vor fi sufocate de hipermarketurile care încep să deschidă puncte de lucru şi între blocuri.
„În magazinele de cartier lucrează mii de oameni care întreţin câteva zeci de mii de familii din Iaşi şi pentru ei este o problemă de existenţă,” a adăugat Dan Chirleșan.
În prezent, în România sunt prezente 12 reţele de mari comercianţi, iar aceștia spun că vor continua să deschidă anual între 150 şi 200 de magazine.