Admiterea la Harvard este un vis împlinit pentru Miruna Cristuş, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţinal Costache Negruzzi din Iaşi. Olimpică naţională la chimie şi fizică, adolescenta i-a impresionat pe profesorii americani cu care a susţinut un interviu şi care au evaluat-o. A ales să facă inginerie la Harvard, deşi a mai fost admisă simultan la alte patru universităţi din Anglia, Statele Unite şi Germania.
"Ei încurajează un sistem în care te dezvolţi multilateral, în care nu faci doar un singur obiect şi trebuie să ai parte de o educaţie cât mai generală şi eşti încurajat să participi în activităţi din alte domenii în afară de al tău. Asta a fost în principiu motivul pentru care am vrut atât de mult Statele Unite faţă de România sau de Anglia."
În plus, Miruna va primi o bursă de 69 de mii de dolari pentru a putea urma cursurile aici. O altă elevă admisă cu brio în străinătate este Sabina Mirea, olimpică la geografie, cursantă tot la Colegiul Costache Negruzzi. A ales facultatea de profil a universităţii Manchester.
"Chiar dacă aş fi ales să merg aici, în România pe o ştiinţă pură, să zicem geografia, tot nu ar fi fost ceea ce îmi doream eu în sensul că nu aş fi putut să studiez combinat cu fizică sau geografie umană combinată cu management sau altele asemenea. Pur şi simplu nu exista această opţiune şi din punctul meu de vedere acesta este un minus pentru sistemul românesc."
Minusuri în sistemul educaţional românesc găseşte şi Ştefan Codreanu, elev admis la Greenwich, la facultatea de advertising şi marketing.
"Consider că domeniul de advertising şi marketing este oarecum încă nou, adică este într-o continuă dezvoltare şi atunci cei din afară sunt mai la curent cu ceea ce se cere pe piaţă, cu schimbările, cu mentalităţile şi plus că personal consider că în afară se pune accent şi pe dezvoltarea ca om."
Profesorii privesc cu mândrie, dar şi cu regret către elevii care pleacă peste hotare.
Elvira Rotundu, directorul Colegiului Naţional ''Costache Negruzzi" Iaşi: "Este aceasta şi o dovadă că ceea ce acumulează ei în şcoală, la nivel de competenţe, atitudini, de comportamente îi ajută să se integreze acolo foarte uşor."
"În continuare, avem între 5.000 şi 7.000 de tineri care pleacă la studii în străinătate şi vorbim aici de ciclu de licenţă, ciclu de master şi mai departe de atât cei mai mulţi dintre ei aleg să plece în Marea Britanie," a spus Anca Gîlcă, consilier recrutare.
Unele universităţi din străinătate au printre condiţiile de admitere ca media de la bacalaureat să fie cel puţin 9.