Agricultură pe ruinele unei cetăți. Sătenii cultivă porumb pe un sit arheologic din Stîncești, Botoșani

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

În fiecare primăvară, câmpurile din preajma localității botoșănene Mihai Eminescu sunt brăzdate de plugurile și sapele agricultorilor. 25 de hectare din aceste pământuri au însă o însemnătate aparte. Sub ogoarele de de la Stâncești zace o parte importantă a istoriei veche de 2500 de ani, încă neexplorată. Localnicii spun că au primit pământurile moștenire și trebuie să le muncească în continuare: 

„ - Ce este sub acest pământ? - Cetatea geto-dacică de la Stîncești. - Și plantați pe ruinele cetății? - Da, e pământul nostru!”

„Dar de când plantăm...de mai mulți ani. - Dar de ce plantați aici? - Dar unde să mergem dacă asta e proprietatea noastră?!”

Cetatea de la Stîncești se întinde, în total, pe o suprafață de aproximativ 45 de hectare, jumătate teren agricol și jumătate suprafață împădurită. În anii '60, o echipă de arheologi condusă de un profesor de istorie din localitate a descoperit aici zeci de obiecte și unelte care au ajuns în colecția de tezaur a României. Ioan Lașcu, ginerele profesorului de istorie, este acum ghid pentru puținii turiști interesați de cetate.

„Totul a fost făcut manual, aici trăiau oamenii în bordeie în pământ, cum erau la vremea respectivă. S-au găsit vetrele de foc, unde prelucrau fierul. Din moment ce au pus și aur înseamnă că știau și ce-i aurul,” explică bărbatul.  

Obiectele găsite atunci, unele dintre ele din aur, au luat drumul muzeului din Botoșani. Cele mai prețioase au fost incluse în tezaurul nașional.

„A fost descoperită o cantitate foarte mare de ceramică. Cea mai importantă descoperire este aşa numitul Tezaur de la Stînceşti şi o figurină zoomorfă cu caracter religios,” a explicat Daniel Ciucălău, arheolog.

Istoricii spun că situl de la Stîncești are un potențial enorm, atat din punct de vedere al descopririlor care s-ar putea face acolo cât și pentru componenta turistică ce s-ar dezvolta în jurul cetății. Pentru explorarea și exploatarea fortificației de la Stîncești ar fi nevoie de o sumă uriașă.

„Zece milioane de euro, minimum. Asta în afară de achiziții de teren, pentru că sunt cercetări, tot felul de lucruri, amenajări, ele trebuie puse într-un proiect turistic,” spune Dănuț Huțu, șeful Direcției de Cultură Botoșani.

În cetatea de la Stîncești au fost identificate 82 de locuințe înconjurate de un zid de apărare. Toate au fost construite manual din lemn și pământ.