Declinul peştelui la Galaţi
Tradiţia pescuitului la Galaţi datează de la începutul anilor 1900, când în oraşul de la Dunăre funcţiona cel mai mare centru al comerţului cu peşte din ţară, cunoscut şi sub numele de Pescăriile Statului.
Marius Mitrof, reprezentant Direcţia de Cultură Galaţi: "A fost dotată cu cele mai moderne utilaje şi echipamente de la aceea perioadă, avea prevăzută un port al pescarilor, o hală în care trebuia strâns peştele, spaţii pentru comercianţii mărunţi care vindeau peşte, aveau gheţărie".
În prezent, Galaţiul a ieşit complet din circuit, deşi, paradoxal, este înconjurat de trei ape curgătoare: Dunăre, Siret şi Prut.
Pescarii se plâng că peştele de Dunăre este aproape imposibil de găsit. Gicu Caraman, pescar de peste 30 de ani, crede că lipsa peştelui este o consecinţă a digului construit pe vremea lui Ceauşescu.
Gicu Caraman, pescar: "Evident, în jurul lui Ceauşescu, erau multe minţi luminate în jurul lui. Cea mai simplă cale era să îi bage în cap această idee fixă - cât mai mult teren arabil. Şi s-a recurs la această metodă, au îndiguit şi balta Brăilei".
Printre factorii care au dus la absenţa peştelui la Galaţi se regăseşte şi braconajul.
Vasile Bocăneală, director ANPA: "În cursul anului 2014 au fost acordate sancţiuni contravenţionale de 20.000 de lei. Pentru braconaj sau încălcări ale legii privind pescuitul plus 17 dosare penale".
Studiile specialiştilor arată o scădere semnificativă a resurselor piscicole în zona Galaţiului, în special a sturionilor.
Lorena Dediu, profesor Universitatea "Dunărea de Jos" Galaţi: "Sunt în declin, datorită acestui pescuit necontrolat, pe o perioadă lungă de timp, cauzele sunt multiple, la un moment dat factorii de mediu, poluare şi inclusiv această încălzire globală".
Rezultatele alarmante ale studiilor au determinat facultatea de profil din Galaţi să acceseze cel mai mare proiect european, la nivel academic, în valoare de 5 milioane de euro, prin care se încearcă dezvoltarea acvaculturii.
În prezent, la Galaţi, sunt 70 de ambarcaţiuni autorizate. Din păcate însă, peștele care ajunge pe mesele gălățenilor este adus din Delta Dunării sau de la cele câteva fermele piscicole din județ. Iar preţurile sunt pe măsură.
Lenuţa Cocoş, administrator pescărie: "De la 3,5 lei, de la 2 lei până la 18, 20. Crapul este scump, şalăul şi ştiuca este scumpă".
Potrivit statisticilor oficiale, la Galaţi se mai pescuiesc în scop comercial, anual, incluzând crescătoriile, doar în jurul de 100 de tone de peşte, respectiv vreo 280 de grame de fiecare locuitor al judeţului.
Reporter: Georgiana Ciurea
Operator: Gelu Mormoloc
Editor web: Dana Costache
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
