Culturi pârjolite de secetă
Andrei Banaga deţine aproape 6.000 de hectare de culturi agricole în comunele Pechea, Cudalbi, Costache-Negri şi Independenţa. Fermierul spune că lipsa apei din sol a făcut ca plantele să se ofilească şi să se usuce înainte să apuce să se dezvolte.
Andrei Banaga, fermier: "Porumbul în loc să fie în perioada optimă de vegetaţie în plin, acum a început să se usuce. El a fost afectat de secetă şi la fecundare, partea care a rămas are boabe mai mici şi o să se usuce mai devreme."
Pierderi mari sunt şi la floarea soarelui. Lipsa precipitaţiilor şi căldura excesivă a forţat coacerea semniţelor care nu au avut timp să se dezvolte.
Seceta a făcut ravagii şi în nordul judeţului Galaţi. Gavrilă Tuchiluş a cultivat o suprafaţă de 1300 de hectare de porumb şi se aştepta la o producţie de 8 tone pe hectar. Acum va recolta mai puţin de trei tone pe hectar.
"Se văd frunzele care se usucă şi în cred că în trei, patru zile toată cultura este albă. Ce poţi să obţii dintr-un porumb care nici jumătate, uitaţi-vă nu s-a polenizat. Cât poate să rămână, nici 20 de grame pe ştiulete nu o să rămână boabe" a spus un fermier.
Pentru a reduce din pierderi, culturile de porumb afectate de secetă sunt tocate şi transformate în siloz furajer.
Gavrilă Tuchiluş, fermier: "Zilnic, recoltăm cam 500 de tone de porumb siloz , avem capacitate de transport, de tasare, lucrăm 24 din 24 pentru a prinde momentul optim pentru că în câteva zile şi frunzele astea vor dispărea."
Prefectura judeţului Galaţi a făcut o evaluare a situaţiei. Din cele 289.000 de hectare de culturi agricole 228.702 au fost distruse de secetă. Toate aceste date au fost transmise Ministerului Agriculturii care va solicita asistență financiară din partea Uniunii Europene.
Floricel Dima, director Camera Agricolă Galaţi: "Este un an extrem , extrem de dureros. Cea ce este iarăşi important este că şi pregătirea anului nou agricol este momentan influenţată negativ. Deja cei care au recoltat păioasele şi-au făcut planuri de cultură şi se gândesc la înfiinaţarea culturilor de rapiţă."
Din cele 35.000 de hectare care pot fi irigate, doar 10.000 de hectare au primit apă anul acesta.
Gheorghe Lefter, dir. adj. ANIF Galaţi: "Costurile energetice pentru ridicarea apei pe treptele de pompare în terase sunt mari, puterea de financiară a beneficiarilor de terenuri este scăzută iar subvenţia pentru aducţiune a fost eliminată tocmai din anul 2010."
În judeţul Galaţi aproape tot sistemul de irigaţii construit înainte de 1989 a dispărut. Staţiile de pompare şi conductele au fost furate şi duse la fier vechi.
Reporter: Cornelia Mazilu
Operator: Marian Munteanu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
