În perioada comunismului a fost idealul de civilizaţie. Încet, s-a transformat din binefacere în chin. Traiul la bloc este acum o povară pentru locatari. De la programul de linişte, la mirosuri neplăcute sau nebunia unor vecini, şi până la probleme mai grave legate de utilităţi, toate sunt ingredientele unei vieţi trăite la comun. Dacă în perioada industrializării forţate a fost singura soluţie pentru cazarea miilor de oameni veniţi în oraşe să muncească, acum se caută soluţii ca vieţile să fie cât mai separate.
Locatarii blocului 19 din cartierul Craioviţa Nouă au simţit pe propria piele ce înseamnă traiul în comun la bloc. Oamenii au rămas o săptămână fără căldură, după ce vecina lor de la etajul IV, într-o criză de nervi, a spart toate ţevile.
"Le-a spart doamna cu ciocanul, că nu-i convine. Plăteşte şi nu vrea să plătească", a declarat un locatar.
Alt bloc din Craiova, alte probleme. Chiar în centrul oraşului, câţiva locatari cresc în apartamente câini şi pisici. Pentru vecini este un chin, din cauza mirosului şi zgomotului. În niciunul dintre cazuri autorităţile nu pot face nimic. Explicaţia: nu există lege pentru a-i pedepsi pe cei care creează astfel de probleme.
"Nu avem legislaţie pentru aşa ceva. Că omul îşi ţine pisica sau ceva, noi nu putem să intervenim", spune Dumitru Dincă, preşedinte Asociaţia nr. 150 Craiova.
Dar cele mai grave probleme sunt generate de utilităţile în comun. Un rău-platnic la întreţinere dăunează unui întreg cvartal de blocuri - nimeni nu mai primeşte căldură sau apă caldă din cauza lui. Dacă pentru energie electrică şi pentru apă unii dintre locatari au contorizări separate, pentru energie termică - nu.
Psihologii explică modificările comportamentale pe care le aduce traiul în comun, dar şi ce generează tot soiul de probleme. "Din păcate, este vorba de o tulburare de comportament, este vorba de o lipsă de respect pentru vecini şi cred că nici cadrul legal nu susţine vecinii în demersul lor de a putea opri asemenea abuzuri. Pentru că vorbim de un abuz asupra celor din jur", explică Adriana Rotaru, psiholog.
În Craiova, mai mult de jumătate din populaţia oraşului trăieşte la bloc. Cartierul Craioviţa Nouă este al doilea ca mărime din ţară şi a fost construit la începutul anilor `70.