Istorie la Cazanele Dunării. Donji Milanovac, aşezare de pe malul sârbesc al Dunării.
Dacă aţi petrecut sărbătorile în ţară şi vă doriţi o ieşire pe alte meleaguri, Serbia poate fi destinaţia pe care o căutaţi, fie doar pentru un weekend sau pentru un sejur departe de agitaţia şi aglomeraţia unui oraş. Dacă alegeţi Doni Milanovăţ, una dintre cele mai pitoreşti aşezări de pe malul sârbesc al Dunării, veţi avea parte de o întâlnire cu istoria prea puţin cunoscută a unui loc unic, de relaxare şi de răsfăţ culinar fie într-unul dintre cele mai moderne complexuri turistice, fie în pensiuni tradiţionale.
La 50 de kilometri de Hidrocentrala Porţile de Fier I, spetz cu traseul de la POrtile de Fier Djerdapîn apropierea orăşelului-port Donji Milanovac Doni Milanovăţ, descoperim un loc cu o istorie aparte, tot mai des vizitat de turiştii români. Istoria sa îl face unic în Europa. Sârbii au ştiut să o descopere şi să o pună în valoare, astfel că un sit obişnuit s-a transformat într-unul dintre cele mai moderne muzee din zona Balcanilor, fascinant nu doar prin povestea sa, ci şi prin modalitatea de expunere.
„Este deosebit de important pentru că putem spune că acest loc a fost unul de tranziţie de la viaţa nomadică la cea sedentară. Putem spune că Lepenski Vir a fost prima aşezare de pe teritoriul Europei. Cele mai vechi mărturii descoperite în acest sit datează din anul 8000 î.H., dar această aşezare a existat între anii 6500-4500 î.H., deci vorbim despre 2000 de ani de existenţă neîntreruptă. În acest sit, putem vedea rămăşiţe ale aşezării, ale caselor, fundaţiile acestora”, a spus Nemanja Zurkic, muzeograf.
Săpăturile începute în anul 1965 s-au încheiat în 1971, odată cu construirea Hidrocentralei Porţile de Fier I. Atunci, ruinele au fost mutate, pentru a nu fi acoperite de apele lacului de acumulare al Dunării.
„Zona unde a fost descoperită cea mai veche civilizaţie din această zonă s-a numit Lepenski, iar „vir" în limba sârbă înseamnă „vârtej". În faţa localităţii, ar fi existat un mare vârtej, unde localnicii, dacă îşi dădeau drumul pe apă cu o ambarcaţiune, ajungeau după câteva minute în acelaşi loc de unde au plecat. Deci, un vârtej foarte puternic. De aici, denumirea de Lepenski Vir”, a specificat Adrian Mandache, ghid.
Deosebită este arhitectura caselor, toate orientate cu faţa spre Dunăre. Aveau aceeaşi formă la bază, trapezoidală.
„Pe malul românesc, faţă în faţă cu localitatea Lepenski Vir, există Vârful Trescăvăţ. Se spune că era un cult al localnicilor din această localitate. Dimineaţa, când soarele răsărea pe malul românesc, prima dată era luminat acest vârf. Era, practic, un sanctuar de rugăciune pentru localnicii de acolo„, a spus Adrian Mandache, ghid.
Un alt lucru specific acestei culturi sunt sculpturile ce pot fi admirate în expoziţia din muzeu. Unele - ornamentale, cu diverse forme şi linii, despre care arheologii presupun că erau un fel de alfabet sau hărţi. Altele - figurative, chipuri a căror înfăţişare este asemănătoare peştilor. Probabil, reprezentări ale zeităţilor în care credea comunitatea.
„Trebuie spus că media de viaţă în Europa era, la acea vreme, de doar 30-35 de ani, în vreme ce aici era, undeva, în jur de 45 de ani. Este foarte interesant faptul că arheologii au găsit foarte multe schelete ale unor oameni care au murit la vârsta de 50, 60 şi chiar 70 de ani, ceea ce este uimitor. Înălţimea medie în Europa era atunci de 1,50 de metri, însă aici ajungea la 1,64 de metri în cazul femeilor şi la 1,72 de metri la bărbaţi. Cel mai înalt schelet descoperit aici avea 2,03 metri”, a declarat Nemanja Zurkic, muzeograf.
Muzeul Lepenski Vir poate fi vizitat în fiecare zi. Iarna, între orele 10 şi 15, iar vara - în intervalul 9-20. În februarie, muzeul este închis. Un bilet pentru adulţi costă 4 euro, iar pentru copii, elevi şi studenţi - 2 euro şi jumătate. Pentru grupuri mai mari de 15 persoane, fiecare plăteşte 3 euro. Dacă ajungeţi în Donji Milanovac (Doni Milanovăţ) şi vă doriţi o şedere prelungită, puteţi alege fie un complex turistic de trei stele, fie una dintre pensiunile localnicilor.
„Traducere În cadrul hotelului, se găsesc două restaurante, un restaurant mai mic, restaurantul naţional, se găseşte un bazin de înot, un centru spa, foarte multe terenuri de fotbal, de minifotbal, de handbal, de volei. Traducere Serviciile de foarte bună calitate şi specialităţile sârbeşti atrag turiştii din România şi din alte colţuri ale lumii să vină să-şi petreacă zile de concediu şi de recreere în zona noastră”, a spus Svetozar Cercelanovic, managerul unui hotel.
„Am mulţi turişti din România, din Craiova, din Bucureşti, din Reşiţa şi din alte ţări. Tot ce am făcut este tradiţional, de la mâncare, tot ce se găseşte aici, ciuperci, urzici, brânză, mălai. Nu aducem carne din alte părţi, doar peşte din Dunăre. Facem totul aici, iar ţuica cu miere este preferata turiştilor. Când ajung aici, le urăm bun venit şi le oferim să o guste”, a mai spus Jica Stefanovic, proprietarul unei pensiuni.
Dacă alegeţi un hotel preţul pentru o noapte, într-o cameră single, cu pensiune completă, este de aproximativ 40 de euro. O cameră dublă, cu pensiune completă, costă 35 de euro. La pensiuni, o noapte de cazare, cu mic dejun inclus, costă 15 euro de persoană, la care se adaugă câte 5 euro pentru fiecare masă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
