Desenele şi poveştile modifică radical comportamentul copiilor. Psihologii spun că tot mai mulţi părinţi îşi aduc copiii la terapie din pricina desenelor animate. Cei mici imprumută comportamentul personajelor tot mai agresive, pe care le urmăresc. Mai grav este că foarte mulţi părinţi îşi lasă micuţii nesupravegheaţi în faţa televizoarelor sau le permit să citească poveşti nepotrivite vârstei, spun specialiştii.
Frumoasa şi Bestia, povestea scrisă acum câteva sute de ani de Gabrielle-Suzanne Barbot a suferit transformări mari. Spre exemplu, versiunea dintr-o carte recomandată pentru copii peste 3 ani nu explică copiilor relaţia dintre cele două personaje, ci doar atracţia dintre un răpitor şi victima sa. Iar cărţile sunt cea mai mică problemă.
"Intâlnim tot mai frecvent cazuri de agresivitate la copii, asociate cu numele personajelor din desene şi cu comportamentele lor. Spuneam de imitaţie, de fapt acesta este efectul unui desen. Categoric ar fi ideal ca niciodată un copil să nu fie lăsat singur în faţa desenului animat.", a explicat Adriana Rotaru, psiholog.
Monştrii, comportament şi limbajul agresiv. Toate sunt tot mai prezente în desenele animate care rulează pe micile ecrane. Copiii sunt însă încântaţi de ele, iar părinţii nu prea au habar de ce văd ei la televizor.
Psihologii au atras atenţia de mult timp asupra schimbărilor pe care desenele le produc în comportamentul copiilor. Iar în ultima vreme, părinţii sunt depăşiti de situaţie şi apelează la specialişti.
"Societatea modernă se caracterizează prin apariţia unor dificultăţi mai mari în comportamentele copiilor de la vârste din ce în ce mai mici. Părinţii se adresează serviciilor noastre şi ne solicită pentru copii, însă, este bine de ştiut că principalii factori care trebuie consiliaţi în acest context sunt tot părinţii.", a spus Mirela Isuv, psiholog.
Dar nu numai copiii au nevoie de terapie. Părinţii apelează şi ei din ce în ce mai des la Centrele de Resurse şi de Asistenţă Educaţională.
"Ne bucurăm că ne accesează serviciile din ce în ce mai des, motiv pentru care noi am propus şi soluţii la nivel de grup. Avem chiar un program educaţional, "Şcoala părinţilor." , a precizat Marinela Dumitrescu, directorul Centrului de Resurse şi Asistenţă Educaţională Dolj.
Studiile arată că desenele sunt chiar contraindicate în primii doi ani de viaţă, când creierul îşi triplează dimensiunea. Creşterea în dimensiune are legatură directă cu stimularea externă şi primele experienţe de viaţă. Iar desenele nu fac decât să suprasolicite creierul copiilor. Multe teste au demonstrat că, mai tarziu, copiii se pot confrunta cu un deficit de atenţie şi o mai slabă concentrare.