„Colindreţi, colindreţi, uşa descuieţi!” Aşa au răsunat aseară satele româneşti de pe Valea Timocului Sârbesc, străbătute în lung şi-n lat de cetele de colindători. Este singura colindă romănească ce s-a mai păstrat şi care anunţă marea sărbătoare a Naşterii Domnului. După colindat, oamenii au mers la slujbă şi apoi la o petrecere mare, cu tot satul. Astăzi, ziua de Crăciun a început la slujbă, în bisericile în care se slujeşte în limba română.
La Metoniţa, în Serbia de Răsărit, trăiesc o mie de oameni, toţi de origine română. Pentru Ajun, au venit copiii şi nepoţii din toate colţurile ţării pentru a fi acasă. În colindreţ pleacă copiii si tinerii după un ritual păstrat de sute de ani. Primesc o bată, colindă şi pleacă în cete prin sat. Merg din casă în casă, zgârmă în foc şi rostesc un descântec, ca să alunge spiritele.
„Aşa e tradiţia, aşa am pomenit de la babă, de la dedă, de la muma, de la tata, acum noi ne turdim copiii noştri să mâne inainte tradiţia”, a spus o localnică.
Gazdele îi răsplătesc pe colindreţi cu mâncare şi băutură. Tot ce strâng în desagi va fi folosit apoi la o masă comună.
Odată terminată colinda, săteni şi colindători merg la biserică, la slujbă. Sau mai bine zis la un paraclis improvizat în casa unui român, care a cedat o cameră pentru ca un preot venit din România să aibă unde sluji. În biserica din sat, construită de fapt din banii sătenilor, nu are voie să intre.
„În seara de Ajun, în fiecare casă, copiii merg din casă în casă, spunând o singură colindă care s-a păstrat 200 de ani şi sperăm ca în viitor, pe lângă această colindă, să învăţăm şi mai multe colinde”, a spus preotul.
După slujbă, românii din Timoc se strâng în mijlocul satului şi fac un foc mare în aşteptarea miezului nopţii, când începe petrecerea, cu măncăruri tradiţionale, rachiu şi muzică.
În dimineaţa de Crăciun însă, românii din Timoc merg din nou la biserică sau oriunde acolo unde pot asculta cuvântul Domnului în limba română. La Malainiţa, în prima biserică românească construită în ultimii 200 de ani în Valea Timocului Sârbesc, paraclisul a fost neîncăpător. După slujbă, oamenii petrec ziua de Crăciun în familie.