Sistemul de învăţământ românesc nu diferă cu mult faţă de cel adoptat peste graniţe însă, când vine vorba despre educaţia copilului, statul se implică mult mai mult, în Moldova, spre exemplu.
Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din România: "La ei, afterschool-ul despre care se vorbeşte şi care, la noi, exclusiv părinţii îl suportă, plata pentru învăţător, profesor, este asigurată de stat. Părinţii plătesc doar masa."
În România, un părinte plăteşte pentru after-school între 300 şi 900 de lei pe lună, în funcţie de activităţile pe care le desfăşoară copilul. Dezvoltarea acestui tip de învăţământ, se află, de altfel, şi pe masa de lucru a Senatului, dar nu este clar dacă părintele va plăti sau nu cadrul didactic care se ocupă de copil.
O mare problemă general întâlnită în rândul învăţătorilor din toate cele patru ţări participante la Congres se referă la remunerare. În România, salariul mediu al unui profesor este cu aproximativ cu 100 de euro mai mic decât al unui coleg din Serbia.
Traian Căta, profesor din Serbia: "La noi, un profesor care are un fond de ore plin are în jur de 400 de euro, sau poate şi mai bine. Este un profesor care predă la şcoală, sau la liceu deci salariile sunt cam egale."
România este cunoscută ca ţara cu cea mai rată de abandon în condiţiile în care 18 procente de elevi dintr-un an şcolar renunţă la cursuri.
Toată lumea este de acord că cifra este alarmantă şi ar trebui luate măsuri urgente însă factorii de decizie habar nu au ce se înseamnă, concret, "abandon şcolar":
Ecaterina Andronescu, preşedinte Comisia de Învăţământ din Senat: "În primul rând şi, probabil, vom face asta în Noua Lege a Învăţământului, să înţelegem ce înseamnă abandon şcolar."
Fostul ministru şi-a dat seama, acum, că nu ştie dacă se consideră abandon şcolar şi cazurile în care elevii termină învăţământul obligatoriu de 10 ani, dar decid să nu termine liceul şi, evident, să nu meargă la facultate.
reporter: Oana Manoilă
operator: Alexandru Şerbănescu
editor web: Anca Medrea