Rușii lipoveni numesc sărbătoarea Nașterea Domnului, nu Crăciun. Ca și restul creștinătății, ei consideră că Mântuitorul a venit să bucure pe om și să-i arate că cine va crede în El va trăi veșnic. De aceea, este o sărbătoare veselă, care se celebrează în primul rând în Biserică și apoi acasă.Ortodocșii de rit vechi țin cu sfințenie postul dinaintea Nașterii Mântuitorului. După slujbă, masa este la fel de îmbelșugată ca și la catolici sau ceilalți ortodocși. În ziua de Crăciun, fiecare ortodox de rit vechi merge la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă, totul stropit din abundență cu vin rubiniu și celebra vodcă.
Atunci când familia se reuneşte, în zi de sărbătoare a Naşterii Domnului, nimeni nu se aşează la masă înainte de a colinda. Iar straiele tradiţionale sunt purtate cu sfinţenie de capul familiei.Iar rușii lipoveni și-au conservat foarte bine tradițiile. De la îmbrăcămintea tradițională și obiceiuri, până la limba slavonă. O limbă moartă acum, ca și latina. Pe care lipovenii nu o vorbesc in familie, însă o folosesc cu sfințenie în Biserică.În România trăiesc peste un milion de adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruși lipoveni, armeni și sârbi.
