Cercetări în condiţii de gravitaţie zero. Mostre de uree sau de hidrogen vor fi trimise în spaţiu

Centrul de analiză spaţială inaugurat la Constanța se află chiar în sediul Institutului de Cercetări Marine. În fiecare dintre cele patru încăperi a fost instalată aparatură de ultimă generaţie, formată din calculatoare, scanere şi servere de mare capacitate.

Paul Greavu, reporter Digi24 Constanţa: "Ne aflăm în cel mai performant laborator al centrului. Aici se află o imprimantă 3D care printează machete în timp real, cum ar fi aceasta. Tot aici regăsim şi o dronă care culege informaţii legate de zona costieră, iar în această cameră izolată se caută noi surse de energie."

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Primarul din Constanța cere controale în 5 școli, pentru a verifica vizele de flotant

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Mai precis, oamenii de știință vor să afle dacă ureea, hidrogenul sau metanolul se pot transforma în curent electric. Testarea se face mult mai eficient într-un spaţiu lipsit de gravitaţie.

Eden Mamut, profesor universitar: "Celula care a fost testată în condiţiile de laborator urmează să fie împachetată. Anul viitor va fi transmisă pe Staţia Spaţială. O să rămână o lună pe Staţia Spaţială pentru teste în condiţii de imponderabilitate."

După 30 de zile, mostra se va întoarce pe Pământ, într-o capsulă spaţială. Dar există şi varianta ca datele să fie transmise direct de cercetătorii de pe Staţia Spaţială şi apoi analizate la Institutul de Cercetare Marină „Grigore Antipa”.

Și chinezii se alătură proiectului.

Danling Tang, președintele PORSEC : "Acesta este motivul pentru care am venit aici. Vrem să facem schimb de date. Vrem să facem schimb de idei. Vrem să facem schimb de cunoştinţe."

În ceea ce priveşte mediul marin, datele din spaţiu despre nivelul clorofilei din apă sau despre cel de oxigen ori despre poluare cu petrol sau eroziunea costieră vor fi transmise pe Pământ în timp real. Dacă oamenii de ştiinţă ar pleca cu o navă de cercetare pe mare, ar dura mai mult ca să obţină aceste date şi, implicit, să rezolve problemele.

Simion Nicolaev, directorul ICDM Grigore Antipa: "Tehnologia satelitară, vizavi de monitorizarea mediului şi nu numai, reprezintă nişte lucruri extrem de importante care, pe de-o parte, ne dau o mult mai mare certitudine ştiinţifică şi în al doilea rând este mult mai ieftin în comparaţie cu ce folosim în mod curent."

În plus, elevii şi studenţii din Constanţa vor beneficia şi ei de pe urma acestui centru.

Ion Băraru, profesor de fizică: "Înfiinţarea centrului COSMOMAR vine ca o mănuşă pentru activităţiile pe care le fac elevii de la centrul de cercetări al elevilor, care sunt foarte determinaţi să evolueze în viitor spre tehnologii spaţiale."

Întreaga investiţie se ridică la 200.000 euro, fonduri venite prin programul STAR, un program naţional de cercetări spaţiale.

reporter: Paul Greavu
operator: Alexandru Brînzaru