Programul de recuperare dezvoltat de tinerii clujeni funcţionează cu ajutorul unui senzor, care detectează mişcările ample ale corpului şi care este folosit, de obicei, de pasionaţii de jocuri video.
"Sunt foarte multe mişcări ale feţei detectate de aparat, dar deşi sunt multe, nu sunt foarte fine. Noi am lucrat spre a face tot procesul mai fin şi printre aceste puncte nu se numără şi limba. Limba a fost ceva adăugat total de noi", a precizat Bogdan Pop, unul dintre studenţi.
Jocurile ar putea fi folosite atât de specialişti, în cadrul şedinţelor de recuperare asistate, cât şi acasă, de pacienţi. Mai mult, programul înregistrează activitatatea depusă de bolnav, astfel că medicul poate să vadă progresele pacientului.
"Problema este că, în acest moment, medicii nu au suficient timp să se ocupe de atâţia pacienţi câţi au şi petrec o perioadă de timp mai mică, de exemplu o oră, după care pacienţii ar trebui să facă recuperarea de unii singuri", a afirmat lect. dr. Dan Suciu, profesor în cadrul UBB.
Specialiştii spun şi ei că un astfel de program ar putea înlesni şi diminua considerabil timpul de recuperare al pacienţilor care suferă de paralizii la nivelul feţei, care poate dura chiar şi 3 ani.
"Elimină monotonia, apare motivaţia, creşte dificultatea prin nivele progresive, cu atât mai mult pentru copii, care sunt greu de stăpânit şi se plictisec repede", este părerea kinetoterapeutului Ionuţ Cadar.
Cu acest program de recuperare, studenţii au câştigat finala naţională a unui concurs de software şi vor reprezenta România în competiţia europeană.