Energia viitorului, studiată în Jibou

Reciclare cu recompensă în cafenelele și restaurantele din România

Românul care îi impresionează pe belgieni cu muzica sa

Prima apariție a lui Klaus Iohnanis după demisie

Concedieri pe bandă rulantă în România. Care sunt industriile afectate

Lider PSD: Moțiunea nu va avea nicio șansă

Amenzi de peste 42.000 de lei după meciul Dinamo-Farul

Sârbii cer în stradă demisia președintelui Vucic

Generalul Zisu, despre ceasurile de lux găsite la percheziții

Valeriu Stoica, fost președinte PNL, spune ce ar trebui să facă Ilie Bolojan la Cotroceni

Cinci specialişti de la Centrul de Cercetări Biologice din Jibou lucrează de 3 ani la acest proiect, care studiază relaţia dintre fotosinteză şi producţia de hidrogen la cianobacterii. Oamenii de ştiinţă sălăjeni au descoperit până acum 4 specii de bacterii producătoare de hidrogen, cu toate că proiectul lor a fost subfinanţat.

"Simţim că am putea să lucrăm cu mult mai mult spor, cu multe rezultate pe care să le obţinem mult mai repede, dacă ar fi fost finanţat cum ne aşteptam, la nivel de 100%. Dacă noi nu publicăm rezultatele la timp şi publică cei din Statele Unite, practic noi am lucrat degeaba, am consumat banii degeaba", spune Cosmin Sicora, directorul Centrului de Cercetări Biologice Jibou.

Ajutaţi de studenţi de la Facultatea de Biologie din Cluj, cercetătorii sălăjeni au căutat bacterii în diferite izvoare şi bălţi, cărora le-au studiat apoi în laborator capacitatea de a produce hidrogen prin fotosinteză.

"Cercetăm cianobacteriile, deoarece acestea sunt primele organisme de pe Terra care au făcut fotosinteză. Noi ne ocupăm, practic, de studiul fotosintezei asupra acestor organisme", a explicat o studentă.

"Cianobacteriile sunt puse în mediu, fiecare specie în mediul ei. Ele sunt crescute la temperaturi optime, la interval de zi-noapte", a precizat alta.

Proiectul a atras atenţia unui cercetător din India, cu studii la cele mai prestigioase universităţi din lume. Dalton Carmel a lăsat Finlanda, unde şi-a obţinut doctoratul, pentru România. 

"Sunt mai multe oportunităţi în Finlanda, decât în România. Acolo există multe fonduri, sunt diferite agenţii care finanţează cercetarea, unde România este deficitară", a precizat însă cercetătorul.

"Trebuie găsiţi astfel de oameni şi atraşi în România, în institutele româneşti şi în felul acesta cercetarea se va ridica la nivel internaţional", este de părere directorul Centrului de Cercetări Biologice Jibou.

Potrivit cercetatorilor, transformarea energiei solare în hidrogen, prin fotosinteză, ar putea să reprezinte o sursă de energie regenerabilă, ce ar putea înlocui combustibilii fosili, care în prezent sunt costisitori, iar rezervele sunt limitate.