Consilierea psihologică, în Legea Sănătăţii

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Reprezentanţii Colegiului Psihologilor din România susţin că în toate spitalele publice din ţară ar trebui să existe măcar un psiholog, care să facă terapie cu persoanele implicate în accidente sau care sunt victime ale unor cutremure, incendii sau inundaţii.

"Ar trebui ca banii să meargă în situaţii relevante din punct de vedere social pentru oameni, fie boli psihice importante şi severe, fie anumite situaţii, cum sunt aceste situaţii legate de accidente, catastrofe naturale, în care asistenţa psihologică poate să facă foarte mult bine", spune Daniel David, şeful Clinicii de Psihologie şi Psihoterapie din cadrul UBB.

Daniel David ştie cât de mult pot fi ajutate victimele încă de la locul producerii dezastrului. El a făcut parte din echipa de psihologi care a intervenit în salvarea răniţilor din atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, din SUA.

"S-au făcut echipe de psihologi cu proceduri specifice exact acolo la locul atacului, care lucrau cu supravieţuitorii, cu răniţii, cu familiile acestora, care au venit în zonă", explică şeful Clinicii de Psihologie şi Psihoterapie UBB.

Aceleaşi metode de lucru puteau fi aplicate, susţine psihologul clujean, şi în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni.

"Poţi să faci o serie de intervenţii psihologice prin care diminuezi, de exemplu, experienţa situaţiei de criză pe care o are. Să nu uităm, de exemplu, că în această situaţie ei au călătorit cu ambulanţa 50-60 de kilometri. Mulţi dintre ei, în perioada respectivă, puteau fi evaluaţi minimal sub aspect de screening. Puteai să dai o serie de sfaturi medicilor, poliţiştilor, ce să facă, ce să nu facă cu cei implicaţi în accidentul respectiv", susține Daniel David.

Echipele de intervenţie din Cluj nu au solicitat însă ajutorul psihologilor în acţiunea de salvare a victimelor accidentului din Munţii Apuseni, deşi, cu puţin timp în urmă, i-au chemat la o simulare de accident aviatic.

"Colegiul Psihologilor nu a fost contactat, din câte ştiu eu. Noi am avut diverse colaborări şi cu poliţia, pompierii sau cu cei care intervin în situaţii de urgenţă. În urmă cu două luni şi jumătate, spre exemplu, Colegiul Psihologilor a fost invitat şi a participat la o simulare de accident aviatic la Aeroportul din Cluj-Napoca. Deci astfel de colaborări există, dar din păcate, nu sunt încă foarte bine instituţionalizate", mai spune acesta.

Colegiul Psihologilor din România a făcut ani la rând solicitări la Ministerul Sănătăţii pentru a include consilierea psihologică în rândul serviciilor decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Din păcate însă, statul spune că nu sunt bani pentru astfel de servicii.