Cea mai modernă ciupercărie din Estul Europei

Ce spune generalul Ben Hodges despre alegerile din România și influența rusă

Reacția lui Marcel Ciolacu după decizia SUA privind suspendarea programului Visa Waiver. Ce modificări anunță MAE

Avertismentul generalului Ben Hodges: Dacă Ucraina cade, rușii vor bate la ușa României

Burduja, despre începerea forajului în Neptun Deep: Va însemna dublarea producției de gaz românesc

Rusia acuză România de „acțiuni ostile”. „Autoritățile române au pus la dispoziția teroriștilor o platformă pentru a lansa provocări”

Scandal pentru depunerea unei declarații, în Constanța. Motivul pentru care mii de oameni stau cu orele la coadă

Răsadurile de primăvară au ajuns pe tarabe, în piețe. Care sunt cele mai căutate soiuri de roșii

„M-am simțit rău”. Tuberculoza face mii de victime în România

Se nasc tot mai puțini copii. Comuna din România în care au venit pe lume doar doi copii în ultimii trei ani

În 2000, după ce a învățat meserie în Ungaria, Nemeti Gergely s-a întors în România, dornic să investească într-o ciupercărie, afacere care pe vremea aceea nu avea concurenţă. A fost greu la început, pentru că românii nu erau mari consumatori de ciuperci. A ajuns însă acum să producă cele mai multe ciuperci româneşti care ajung pe piaţa internă. 

"După informațiile mele, consumul este pe cap de locuitor de 1 kilogram, asta undeva la 20-22 de milioane, din care zic că 80% producem deja noi (n.r. românii) înseamnă undeva la 16-17 milioane. Noi producem undeva la 8 milioane de kilograme", susţine Nemeti Gergely, proprietarul ciupercăriei.

Pentru fiecare kilogram vândut, proprietarii fermei din Sălaj primesc între 5 şi 6 lei şi vând săptămânal peste 140 de tone. Din profiturile obţinute, patronii au reuşit în urmă cu 3 ani să îşi dezvolte afacerea, astfel încât acum se laudă cu cea mai modernă fermă din Estul Europei, cu sisteme computerizate de ultimă generaţie, aduse din Olanda.

"Avem un program pus la punct. Se reglează automat după anotimp, tot timpul asigură clima optimă, apă caldă, apă rece, aburi", mai explică Nemeti Gergely.

În ferma care măsoară peste 30.000 de metri pătraţi, nu se folosesc deloc substanţe chimice. Chiar şi dezinfectarea halelor se face cu aburi.

Producţia mare de ciuperci a necesitat şi o forţă de muncă pe măsură. Ciupercăria din Nuşfalău are angajaţi care ar putea popula un sat întreg: 320 la număr.

"E foarte greu cu locurile de muncă și la vârsta mea nu aș avea unde să mă duc altundeva", spune, de altfel, una dintre angajate. 

"Locurile de muncă contribuie la puterea de cumpărare. Direct şi indirect contribuie la bunăstarea locuitorilor comunei Nuşfalău", a precizat şi Maria Rad, secretarul comunei Nuşfalău.

Cinci la sută din producţia de ciuperci de la Nuşfalău este exportată.