6.500 de certificate de naştere, eliberate în 2013

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Legea cu privire la actele de stare civilă a fost modificată în acest an, astfel încât, din septembrie, locuitorii din Republica Moldova care obţin cetăţenia română pot să solicite eliberarea unui certificat de naştere românesc.

"Am înregistrat, până acum, în jur de 1.000 de cereri. Avem termenul de soluţionare de 60 de zile. Aproximativ 800 de cereri au fost soluţionate, 200 încă sunt în curs de soluţionare", precizează Maria Munthiu, şeful Serviciului Stare Civilă din Cluj-Napoca.

Cu toate acestea, creşteri ale natalităţii în 2013 s-au înregistrat şi la maternităţile din oraş.

"În 2012 am avut 1.600 de naşteri. În anul 2013 am avut un număr mai mare: 1.868 de naşteri, deci cu 100 de naşteri în plus, ceea ce este un lucru bun", spune medicul Daniel Mureşan, de la Clinica Ginecologie 1 din Cluj-Napoca.

Clujenii s-au dovedit extrem de inventivi când au completat actele de stare civilă ale copiilor. Aculina, Olimpiada sau Prinţa, pentru fete, şi Genaro, Metin sau Columbus, pentru băieţi, sunt doar câteva dintre cele mai ciudate prenume alese de părinţi în 2013.

În Cluj-Napoca s-au născut anul trecut peste 500 de copii de etnie maghiară, 12, de naţionalitate germană şi aproape 200, de etnie rromă.