Se închide şantierul arheologic de la Biserica Neagră

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

25 de săpători şi şase arheologi, dar şi ucenici veniţi din străinătate, ca să ajute la descoperirea Braşovului vechi, au muncit aproape patru luni pe şantierul din curtea Bisericii Negre. A venit vremea, însă, ca mare parte din relicvele descoperite aici să fie acoperite de pământul care le-a ascuns de-a lungul timpului. Monede, unelte, podoabe, oase şi pietre - sunt mărturii, frânturi din istoria Braşovului, scoase la lumină odată cu şantierul de la Biserica Neagră, iar acum, odată cu închiderea şantierului, vor fi din nou acoperite.

O parte din obiectele descoperite vor putea fi vizitate într-un muzeu din Biserica Neagră. Descoperirile făcute aici au scos la iveală lucruri noi în ceea ce priveşte limita inferioară la care poate fi estimată existenţa umană în oraş.  1500 de morminte, urme ale aşezămintelor umane care datează din secolul al XII-lea şi obiecte care arată preocupările oamenilor de atunci, sunt cele mai clare dovezi că documentele nu spun suficient. 

"Am descoperit morminte anterioare Bisericii Negre, care aparţineau complexului monahal de aici. De asemenea, am descoperit şi modelul primei aşezări a saşilor, locuinţe cu podea de lut, cu structură de lemn. Putem corela, în funcţie de numărul de morminte descoperite, putem încerca să ne dăm seama de numărul populaţiei, perioada respectivă", afirmă Daniel Tentiş, unul dintre arheologii prezenţi pe şantier.

Săpăturile la şantierul arheologic au început în 22 aprilie. Mâine este ultima zi de lucru, după care curtea bisericii va fi complet restaurată. Aici va fi refăcut pavimentul şi, cel mai probabil, zona va fi inclusă în patrimoniul naţional.