Se închide şantierul arheologic de la Biserica Neagră

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

25 de săpători şi şase arheologi, dar şi ucenici veniţi din străinătate, ca să ajute la descoperirea Braşovului vechi, au muncit aproape patru luni pe şantierul din curtea Bisericii Negre. A venit vremea, însă, ca mare parte din relicvele descoperite aici să fie acoperite de pământul care le-a ascuns de-a lungul timpului. Monede, unelte, podoabe, oase şi pietre - sunt mărturii, frânturi din istoria Braşovului, scoase la lumină odată cu şantierul de la Biserica Neagră, iar acum, odată cu închiderea şantierului, vor fi din nou acoperite.

O parte din obiectele descoperite vor putea fi vizitate într-un muzeu din Biserica Neagră. Descoperirile făcute aici au scos la iveală lucruri noi în ceea ce priveşte limita inferioară la care poate fi estimată existenţa umană în oraş.  1500 de morminte, urme ale aşezămintelor umane care datează din secolul al XII-lea şi obiecte care arată preocupările oamenilor de atunci, sunt cele mai clare dovezi că documentele nu spun suficient. 

"Am descoperit morminte anterioare Bisericii Negre, care aparţineau complexului monahal de aici. De asemenea, am descoperit şi modelul primei aşezări a saşilor, locuinţe cu podea de lut, cu structură de lemn. Putem corela, în funcţie de numărul de morminte descoperite, putem încerca să ne dăm seama de numărul populaţiei, perioada respectivă", afirmă Daniel Tentiş, unul dintre arheologii prezenţi pe şantier.

Săpăturile la şantierul arheologic au început în 22 aprilie. Mâine este ultima zi de lucru, după care curtea bisericii va fi complet restaurată. Aici va fi refăcut pavimentul şi, cel mai probabil, zona va fi inclusă în patrimoniul naţional.