Locul cu o puternică încărcătură istorică a devenit azi o mănăstire. Este deosebită în primul rând pentru că accesul este foarte dificil. Un drum în urcare de mai bine de jumătate de oră, printre stânci, pe o potecă îngustă pe care nici un ATV n-are loc, aşa că singura variantă este la pas. Dar când ajungi în vârful muntelui, la aproape 900 de metri, te simţi mai aproape de cer, iar priveliştea îţi taie respiraţia.
Schitul Cetăţuia e pomenit în documentele istorice încă de pe timpul lui Mihai Viteazul, care după bătălia de la Călugăreni s-ar fi retras aici timp de trei luni. Un secol mai târiu, pe la 1690, şi Constantin Brâncoveanu a recut pe aici, în drumul său spre Ardeal.
"În sfântul altar, într-o margine a altarului a început să picure apă din stâncă. Pentru apa aceasta veneau şi voievozii, pentru apa aceasta a venit şi regele Carol I de mai multe ori şi există documente în acest sens", a spus Părintele Modest - stareţ Mănăstirea Negru Vodă.
A urmat o perioadă neagră pentru schitul din vârful muntelui. În timpul comunismului, a fost abandonat. Abia după 1990, un preot călugăr a construit, cu multă trudă, tot ce găsim noi astăzi: o mică biserică, anexe pentru călugări, a tras curent electric şi un funicular pentru transportul de alimente si apă.
Acum, Schitul Negru Vodă este o mănăstire săracă, dar oamenii de aici au sufletele bogate. Mai este supranumită şi „Mănăstirea tinerilor" pentru că aici vin foarte mulţi copii. Îşi petrec timpul în vârf de munte ajuntând la treburile gospodăreşti.
"Este frumos pentru cel care vrea, dar poate fi un chin pentru cel care vine cu anumite interese", a spus Părintele Andrei - preot Mănăstirea Negru Vodă
La mănăstirea Negru Vodă e bine primit oricine. Dacă veniţi dinspre Bucureşti, urmaţi DN71 până la Târgoviște, apoi DN72A. Dinspre Braşov, urmaţi DN73 până la Rucăr, apoi DN72A până la Cotenești.
Reporter: Ioana Mihai
Operator: Zoli Racz