Când ajung la muncă, angajaţii sanatoriului din Predeal calcă pe teren privat. Proprietarul, originar din Bucureşti, le-a permis să folosească în continuare aleea de intrare în birouri. Dacă pentru angajaţi este mai simplu, complicat este pentru pacienţi, care de multe ori se trezesc plimbându-se pe pământ străin.
"Domeniul pe care venim noi aici, la sanatoriu, era o zonă mai pitorească, mai aşa... Acum, s-au privatizat toate, în toate locurile în care te duci nu ai voie", spun un pacient.
"Peste tot dacă umblaţi, scrie propritate privată şi peste şosea la fel", declară un alt pacient.
De jur împrejurul pavilioanelor, multe terenuri zac în paragină. Sunt neîngrijite, pline de iarbă şi buruieni. Reprezentanţii sanatoriului spun că nu au cum să rezolve problema.
"Nu prea putem să le întreţinem având în vedere că proprietarii nu ne permit şi atunci încercăm să facem o oarecare igienizare de jur împrejur atât cât să nu bată la ochi şi să fie discrepanţă între parcelele care sunt ale noastre şi cele care nu mai sunt ale noastre", spune Cristina Ciobanu - şef Biroul Financiar-Contabil.
Din datele furnizate de Primăria din Predeal, proprietarii nu au deocamdată planuri cu terenurile pe care le-au câştigat în instanţă.
"În anul 2014, de la Primăria Predeal s-a eliberat un singur certificat de urbanism, cred că în luna februarie, pentru o locuinţă, o locuinţă familială", afirmă Liviu Cocoș - primarul orașului Predeal.
Din cele 17 hectare de teren, pe cât se întindea până în '90 Sanatoriul de Nevroze din Predeal, astăzi a rămas doar cu 8. Rând pe rând, proprietarii de drept şi-au recuperat parcelele de pământ în instanţă. Niciun pavilion sau clădire în care sunt cazaţi bolnavii nu a fost însă revendicată, pentru că au fost construite de statul român. O singură locuinţă de serviciu a fost evacuată.
La sanatoriul din Predeal vin pacienţi din toată ţara pentru a se trata de depresii. Capacitatea centrului este de 140 de locuri, în regim hotelier.