Novacul afumat şi telemeaua de Ibăneşti nu pot fi atestate UE

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

"Acestă telemea este fabricată din laptele provenit din cele trei comune, Gurghiu, Ibăneşti şi Hodac. Avem un areal geografic protejat de unde, din laptele colectat de la producătorii, ce sunt în asociaţia ce ne valorifică laptele nouă, procesăm acest produs", spune Nicu Bumb, inginer.

Făbricuţa unde este obţinută telemeaua de Ibăneşti are o tradiţie de 20 de ani. Produsul a fost atestat la nivel naţional anul trecut, iar acum proprietarii speră să primească şi recunoaşterea europeană. Doar că, după ce dosarul lor a ajuns la Bruxelles, grecii au contestat iniţiativa, pe motiv că denumirea produsului este de origine greacă şi nu poate fi protejată la nivel european.

"Fiecare zonă are arealul ei geografic şi iarba are calităţile ei. Nu se regăsesc aceleaşi calităţi în alte părţi din ţară chiar din altă ţară cum ar fi Grecia. Nu avem nimic cu ei, noi ne-am certificat Telemeaua de Ibăneşti nu avem nimic cu produsul lor, Telemes", spune Nicu Bumb.

Lingviştii contrazic teoria grecilor şi spun că originea cuvântului este cu totul alta. Telemea ar fi un cuvânt derivat din turcescul TELMÈ, adică brânză găurită.

"Face parte din ceea ce înseamnă influenţa turcească într-un domeniu foarte important al vocabularului limbii române, este vorba de alimente. De exemplu, telemea face parte dintr-un strat al culturii materiale modeste, al ciobanilor şi cuvântul cioban este tot turcesc", spune prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel - lingvist.

Funcţionarii europeni au arătat că nici Novacul afumat din Ţara Bârsei nu poate obţine prea uşor protecţia la nivel european, pentru că peştele este de origine străină.

Chiar dacă este preparat după reţete tradiţionale şi foarte căutat de cumpărători, novacul afumat din Ţara Bârsei nu poate primi statutul de produs protejat la nivel european pentru că peştele este originar din China.

Peştele este crescut în judeţul Braşov, în bălţile producătorului care susţine că este aclimatizat de mai bine de jumătate de secol. Firma care produce acest preparat nu va renunţa la certificare. Ministerul Agriculturii susţine demersul.

"Poate el să fi venit din China, dar are origini şi în România, pentru că s-a adaptat condiţiilor noastre şi are o anumită specificitate. Ei s-au legat de exemplu de delimitarea ariei geografice, pentru că noi spunem: Novacul afumat de Ţara Bârsei, iar Ţara Bârsei are o suprafaţă mult mai mare decât zona delimitată unde sunt acele lacuri unde creşte novacul", spune Viorel Morărescu - director general, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În prezent, un singur produs românesc se bucură de protecţie la nivel european - magiunul de Topoloveni. În curs de obţinere a certificării la nivel european sunt şi alte produse româneşti, ca: Gemul de rabarbăr, Caşcavalul de Săveni, Brânza de Covurlui, dar şi Cârnaţii de Pleşcoi.

Reporteri: Sorina Secelean, Alexandra Tuhuţ
Operatori: George Oltean, Călin Magda