Ultimul drum al maşinilor nimănui începe, de cele mai multe ori, cu o reclamaţie a locatarilor deranjaţi de vehiculele abandonate. Autorităţile constată că rablele ocupă de cel puţin un an domeniul public şi că nu mai pot fi puse in circulatie. Proprietarul este identificat şi somat în scris ca, în termen de cinci zile, să îşi ia maşina.
Urmează o notificare pusă pe parbriz, cu termen de zece zile, după care rabla este ridicată şi depozitată în parcarea Primăriei. Dupa o lună, rablele pleacă spre centrele de casare. De la începutul anului, 31 de maşini strânse din oraş au ajuns în această parcare.
De multe ori, costurile recuperării autoturismului sunt mai mari decât valoarea maşinilor, chiar şi cu taxa de recuperare achitată. Proprietarii trebuie să plătească o taxa de 291 de lei ca să-şi ia masina de aici.
"Vin o parte, dar foarte puţini vin, care recuperează. Am mai avut nişte probleme, că recuperează şi după aia le lasă aici şi nu le ridică deloc. Am doua maşini pentru care de aproape doi ani de zile s-a achitat taxa de revendicare, iar după aceea n-au mai venit după ele", a precizat Nagy Albert - administratorul parcării primărie.
"Autovehicle care nu sunt recuperate sunt predate la Remat, Rematul eliberează un ceritificat cu care, în cazul în care proprietarul doreşte, se poate radia autovehiculul atât din evidenţele Direcţiei Fiscale cât şi de la alte instituţii, iar contravaloarea autovehiculului predat la Remat intră în bugetul local", a declarat Sorin Toarcea - purtător de cuvânt Primăria Braşov.
Bugetul local este alimentat cu aproximativ 50 de lei, pentru fiecare rablă nerevendicată şi predată la fier vechi.