Cârţa, frumuseţea munţilor şi istorie 

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Primele clădiri ale mănăstirii au fost ridicate din lemn, potrivit cutumelor Ordinului Cistercian. Câţiva ani mai târziu, în imediata vecinătate a clădirilor provizorii, a fost construită, de către călugării de Igris, o capelă din piatră.

Cu toate că mănăstirea a fost construită acum mai bine de o mie de ani, oamenii timpurilor au găsit soluţii inovative ca să îşi uşureze munca. Călugării au creat un sistem prin care să devieze un pârâu, astfel încât apa să le treacă prin bucătărie, unde se spăla şi se gătea. 

Grupurile de meşteri, care au aparţinut mănăstirii, au influenţat începuturile arhitecturii medievale din Transilvania, în special pe cele din Ţara Bârsei.

La Cârţa au locuit odinioară în jur de 600 de saşi, însă acum au mai ramas 80 de oameni. Tinerii au plecat în Germania sau în oraşe mai mari din ţară, însă nu au uitat că rădăcinile lor sunt aici. În fiecare vară, vin acasă ca să-şi renoveze casele pentru ca satul lor natal să fie o atracţie turistică. În zonă, oamenii sunt primitori, iar în sat sunt şi câteva pensiuni. Preţurile la cazare variază între 60 si 100 de lei pe noapte.