Lipsa de spaţii în şcoli face ca materiile care ar trebui în mod normal să se bazeze pe practică să fie sacrificate. Tot mai multe unitati de invatamant din Timisoara aleg să predea doar teoria la chimie, fizică sau biologie, din cauză că laboratoarele au fost desfiinţate şI transformate în săli obişnuite de curs. Numărul mare de elevi din clasele pregătitoare, de la anumite școli, le obligă să maximizeze fiecare spațiu. „Aici sunt depozitate toate planșele, machetele cu care operează doamna profesoară de biologie și copiii atunci când au biologie dar trebuie transportate în sălile în care ei funcționează”, spune o profesoară.
Materialele didactice de la Școala Generală Numărul 24 din Timișoara stau depozitate într-o magazie, din cauză că laboratorul a fost desființat pentru a le face loc elevilor dintr-o clasă pregătitoare. Același lucru s-a întâmplat și cu spațiile destinate orelor de chimie sau fizică. Din cele 4 laboratoare câte avea școala, a rămas unul singur.
„Este o situație destul de greu de gestionat și nedorită pentru nivelul de pregătire pe care dorim să oferim copiilor de gimnaziu”, spune Daniela Lobază, directorul Școlii Generale nr.24 din Timișoara.
Laboratoarele sunt desființate în aproape toate școlile cu renume din Timișoara. La Colegiul Național Bănățean au fost 8 laboratoare, acum mai sunt doar trei. Totul, după introducerea claselor pregătitoare.
„Nu putem preconiza corect planul de școlarizare, cerem în general 3 sau 4 clase și după înscrieri avem 7,8 sau 9 clase. Suntem obligați să primim toți părinții și toți copiii care locuiesc în circumscripție. Noi estimăm în decembrie că primim 75-80 de copii iar la finalul perioadei de înscriere avem 200-220”, explică Sorin Ionescu, directorul Colegiului Național Bănățean din Timișoara.
Diferențele apar din cauză că părinții își fac vize de flotant în zona școlii pe care o vor pentru copii lor. Astfel, unitatea de învățământ e obligată să îl înscrie. Aşa că laboratoarele de chimie, fizică sau biologie au devenit o pasăre rară în Timișoara, iar cele care încă mai există au ajuns să fie folosite cu programare.
„Pe cât putem le realizăm în laborator, și facem și experimente. E firesc, orele de chimie prin natura lor sunt ore experimentale sau ar trebui să fie ore experimentale”, adaugă Silvia Vert, profesor de chimie la Colegiul Național Bănățean din Timișoara.
„Ne sunt explicate unele lucruri care dictate și scrise probabil nu ne-ar fi la fel de clare.”
„Nu are sens să fie doar teoretică, chimia e practică, e frumoasă prin experimente.”
„Nu cred că ar fi foarte util să fie doar teorie pentru că ar trebui să vedem cum se realizează experimentele.”
Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar susţin că dacă școlile ar fi lăsate să decidă cum organizează înscrierea pentru învățământul primar, problema spațiilor s-ar soluționa.
„Din punct de vedere metodologic animite aspecte care să fie legiferate și să dea o anumită autonomie unităților de învățământ încât numărul de clase pe care acestea le propun să fie de așa natură încât să nu ajungă în situația de a folosi sub toate aspectele întreg spațiul pe care îl au la dispoziție”, mai spune și Aura Danielescu, inspectorul școlar general din ISJ Timiș.
În acest an școlar, în județul Timiș sunt aproape 300 de clase pregătitoare.