Incapabil să înfrângă armata ucraineană pe front, Vladimir Putin își consumă stocurile de rachete lovind infrastructura energetică a țării. O strategie odioasă, care, până acum, i-a adus Rusiei doar titlul de stat sponsor al terorismului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat indirect strategia Moscovei de a îndoi voința politică a Ucrainei de a rezista invaziei ruse prin distrugerea infrastructurii energetice a țării. Deteriorarea rețelei electrice ucrainene nu generează îngrijorări doar pentru siguranța populației civile atacate, ci și pentru securitatea sistemelor electrice și termice ale țărilor din afara conflictului, Republica Moldova fiind cel mai elocvent caz în acest sens, țara vecină văzându-și la 23 noiembrie capitala Chișinău rămasă ore întregi în întuneric. O astfel de criza energetică ridică, de asemenea, întrebări cu privire la securitatea Europei de Vest, care este angajată în diversificarea aprovizionării cu hidrocarburi, dar care nu reușește să găsească soluții la menținerea tarifelor la nivel suportabil pentru populație.
În același timp, costul ridicat al energiei crește presiunile asupra păturilor sărace din Europa, unde, în această iarnă, războiul hibrid al Rusiei ar putea provoca mii de decese în plus față de alți ani. Prețul la energie este strâns legat de decesele în exces, conform unor estimări realizate de The Economist. Moscova folosește iarna ca multiplicator al atacului său energetic asupra Kievului, dar aplică aceeași strategie și războiului său hibrid împotriva Occidentului. Putin insistă pe această strategie în încercarea de a submina unitatea UE și a diminua sprijinul său pentru Ucraina. Până acum, unitatea Occidentului nu pare să fi avut de suferit, ajutorul acordat Ucrainei este în continuare consistent, am putea spune chiar că a crescut în intensitate, după ce Germania a lăsat în urmă ezitările inițiale și începe să-și asume un rol de prim-plan.
Chiar dacă Europa nu pare să dea semne că își va schimba strategia în urma războiului energetic al lui Putin, acesta rămâne, totuși, un război, chiar și hibrid fiind, și ca orice război produce victime. După cum scrie The Economist, rezultatul acestui război energetic ar putea ucide mai mulți europeni decât soldați (atât ruși cât și ucraineni) de pe întregul front. Costurile ridicate la energie au fost asociate mereu cu decesele în exces, iar în UE prețul mediu real la gaz și energie electrică a crescut cu 144%, respectiv 78% față de ultimii douăzeci de ani.
Modelul statistic construit de The Economist ia în considerare patru factori cheie: temperaturile, severitatea sezonului gripal, costul energiei și relația istorică cu numărul deceselor. Trebuie spus, totuși, aspect subliniat de publicație, că costurile artificiale din acest an pot distorsiona estimările: sunt multe variabile, iar relația dintre costurile energiei și decese ar putea fi modificată față de anii precedenți. Singura concluzie sigură oferită de cei de la The Economist este că dacă modelele din 2000-2019 continuă să fie folosite și în 2022-23, arma energetică a Rusiei se va dovedi letală pentru Europa
„Cu prețurile la energie electrică aproape de nivelurile actuale, aproximativ 147.000 de oameni în plus ar muri într-o iarnă obișnuită în țările UE (o creștere de 4,8%) decât dacă aceste costuri ar reveni la media 2015-19. Cu temperaturi mai blânde – folosind cea mai caldă iarnă din ultimii 20 de ani pentru fiecare țară – numărul ar scădea la 79.000, o creștere de 2,7%. Cu temperaturi foarte scăzute, folosind cea mai rece iarnă din fiecare țară din anul 2000 încoace, numărul s-ar ridica la 185.000, o creștere de 6%”, scrie săptămânalul britanic. Publicația mai scrie că numărul total al soldaților morți pe front ar fi undeva între 25.000 și 30.000 pentru fiecare parte, la care s-ar mai adăuga aproximativ 6.500 de civili.
