„Valoarea averilor ascunse se ridică la 7,600 miliarde de dolari — o sumă care depășește totalul cheltuielilor globale pe sănătate”
Foto: Antoine Doyen
Cercetătorul estimează că valoarea averilor ascunse se ridică la 7,600 miliarde de dolari — o sumă care depășește totalul cheltuielilor globale pe sănătate, de aproximativ 40 de ori mai mare decât PIB-ul României. Drept urmare, statele pierd cel puțin 200 de miliarde de dolari din taxe pe care nu mai ajung să le mai colecteze.
Recent, cea mai mare scurgere de informații din istoria jurnalismului, a scos la lumină modul de funcționare al acestor paradisuri fiscale — peste 11 milioane de documente care aparțineau unei firme de avocatură din Panama au fost trimise jurnaliștilor de o sursă anonimă. Documentele legate de România conțin peste 100 de nume.
#PanamaPapers | Directorul RISE Project: Sunt implicați oameni de afaceri importanți din România, care au un impact mare în economie
Ce ne spun noile dezvăluiri din dosarele Panama?
Gabriel Zucman: Dezvăluirile arată criminalitatea profund înrădăcinată în universul offshore. Documentele scot la lumină faptul că instituțiile de acolo sunt dispuse să îşi vândă serviciile unor infractori cunoscuţi, încălcând flagrant legislaţia de prevenire a spălării banilor.
E nevoie de un nou mod de abordare al paradisurilor fiscale, din punct de vedere legislativ. Nu este suficient să li se ceară să respecte normele internaționale, din moment ce aceste scurgeri de informații arată că multe dintre instituțiile offshore pur și simplu nu se conformează — nu au nici un imbold pentru a le respecta.
Concret, ce trebuie făcut?
Gabriel Zucman: Trebuie aplicate sancțiuni lipsite de echivoc pentru regiunile ce permit funcționarea unor instituții care operează șmecherii financiare. De ce am permite existența unei industrii financiare prin Panama sau Insulele Virgine Britanice dacă există dovezi că aceasta este folosită pentru a facilita infracțiuni? Ar trebui aplicate automat pedepse statelor care permit acestea — iar ulterior ridicate sancțiunile odată ce țările demonstrează că au capacitatea de a afla cine sunt proprietarii reali ai companiilor înregistrate pe teritoriile lor.
Un aspect și mai important este nevoia de a crea noi mecanisme pentru o mai mare transparență în ceea ce privește beneficiarii bunurilor imobiliare și ai capitalului financiar. Practic sunt două metode complementare pentru a reglementa paradisurile fiscale.
Una ar fi reglementarea instituțiilor care operează acolo, dar aceasta s-a dovedit insuficientă și chiar naivă. Având în vedere că averea gestionată în zone ca Panama, Hong-Kong și alte paradisuri fiscale este investită în Europa și SUA, ar trebui ca beneficiarii reali să fie identificați și înregistrați într-un domeniu centralizat și public.
A sosit momentul să creăm un registru financiar centralizat, la nivelul UE și al Statele Unite ale Americii.
