Europa vorbește, astăzi, de relansarea economică și socială. Comisia Europeană a venit deja cu un Plan concret pentru o nouă generație, bazat pe o alocare financiară istorică, care oferă statelor membre posibilitatea de a investi masiv în reforme și în proiecte pentru un viitor mai bun.
Peste tot în Europa, guvernele au pregătit nu doar planurile de relansare, ci deja au listele de proiecte publice concrete în care vor folosi banii europeni. Dialogul cu antreprenorii este prioritatea numărul unu pentru toate guvernele, pentru a stabili modul în care sectorul privat poate fi încurajat să se dezvolte, să investească și să creeze locuri de muncă mai bune post-criză.
Ne-am săturat cu toții să fim codașii Europei! România stă pe loc, încremenită în neputința de a proiecta un viitor, incapabilă să folosească resursele interne sau europene aflate la dispoziție. Trezirea!
Domnule prim-ministru Ludovic Orban, au trecut deja zile bune de când a încetat starea de urgență, iar noi încă nu știm ce se va alege de economia României. Deși s-a spus că va fi lansat acum două-trei săptămâni, faimosul „plan de relansare" a economiei anunțat de Guvern încă nu există sau, cel puțin, nu a fost comunicat public.
Între timp, numărul contractelor de muncă suspendate este încă de peste 595.000, iar cel al contractelor desfăcute depășește 430.000. La acestea se adaugă circa 500.000 de români, dintre cei peste un milion jumătate întorși în țară, care nu vor mai pleca.
Mediul de afaceri fierbe tot așteptând planul de relansare economică. Antreprenorii vor să știe, clar și concret, pe ce se pot baza pentru a securiza locurile de muncă și, de ce nu, a crea altele noi, în timp. Antreprenorii vor să facă investiții, la care să își aducă propria contribuție financiară, însă au nevoie de sprijin concret, nu de vorbe și promisiuni, care oricum durează de mai bine de două luni. Tocmai acești antreprenori reprezintă coloana vertebrală a economiei României.
Domnule ministru Virgil Popescu, ce va face Guvernul cu miliardul de euro din bani europeni ce va fi gestionat de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri?
Acum trei săptămâni ați confirmat că din banii europeni 2014-2020 ați alocat 1 miliard de euro pentru economie și spuneați că analizați patru scenarii: sume fixe sau variabile (la nivelul a maxim câteva zeci de mii de euro) care să acopere costurile angajatorilor cu echipamentele medicale pentru protecția angajaților; microgranturi pentru capital de lucru de câteva zeci sau sute de mii de euro (maximum 10% din cifra de afaceri pe 2019); granturi pentru investiții de 200, respectiv, 800.000 de euro.
În seara zilei de 3 iunie, la un post TV, ați afirmat că, de fapt, ar fi vorba despre trei direcții de lucru: granturi pentru capital de lucru de maximum 200.000 de euro pentru HoReCa, transporturi, industria de evenimente, construcții; granturi pentru investiții, pentru mai multe domenii, de cel mult 200.000 de euro; microgranturi de 2.000 de euro pentru SRL-urile cu asociat unic și fară angajați.
Care este logica și complementaritatea acestor măsuri de sprijin? Până la urmă, către cine și pentru ce vor merge acești bani? Mediul de afaceri așteaptă aceste răspunsuri mult întârziate. Soarta multor angajați din economia țării noastre depinde de aceste finanțări și de viteza cu care veți reuși să le puneți la dispoziția antreprenorilor.
Noi am lansat public și v-am propus și lansarea fără întârziere a Programului „Primii Pași după COVID" prin care să susținem toți antreprenorii pentru măsurile de protecție sanitară necesare reluării activității, pentru asigurarea condițiilor de telemuncă și dezvoltarea de platforme alternative online de distribuție. Un program simplu, în care criteriile sectoriale sau cele legate de utilizare se pot particulariza în procesul de evaluare, nu prin multiplicarea de scheme oferite, ca să pară mai multe.
Altfel, salutăm ideea „automatizării" și digitalizării procesului de accesare a acestor bani de către antreprenori pe care ați menționat-o în declarația de pe 3 iunie - este și aceasta o idee pe care PLUS a propus-o Guvernului acum ceva timp.
Nu în ultimul rând, pentru claritatea atât de necesară mediului privat, care va fi soarta programelor „Microindustrializare" (100.000 de euro), „Comerț-Servicii" (250.000 de lei) și Start-Up Nation (200.000 de lei, cu grila de punctaj și criteriile de departajare modificate)? Se vor relansa în anul 2020? Dacă da, când? Care sunt bugetele avute în vedere? Sau sunt adevărate informațiile conform cărora nu aveți de gând să le relansați în cursul acestui an?
Domnule ministru Marcel Boloş, domnule ministru Ion Ştefan, încotro va merge celălalt miliard de euro din fonduri europene obținut din banii necheltuiți de pe alte programe operaționale pe care îl veți gestiona?
Se va relansa apelul POR 2.1A pentru microintreprinderi (200.000 de euro)? Dacă da, cu ce buget total?
De ce este atât de restrictiv ghidul inițial pe viitorul apel național POR 2.2., atât de așteptat de antreprenori de peste un an? Finanțarea nerambursabilă avută în vedere este de minimum 2 milioane de euro (ceea ce necesită o cofinanțare din partea beneficiarului de 857.000 de euro), în condițiile în care, pe anterioarele apeluri POR 2.2., finanțarea maximă a fost de 1 milion de euro? De ce ne uităm doar la firmele de talie mai mare? Economia României are nevoie de investiții mici și medii cât mai multe pentru a putea rămâne competitivă, pentru a rămâne dinamică, în mișcare, iar dumneavoastră trebuie să dați acces la finanțările nerambursabile cât mai multor antreprenori care își doresc să facă investiții private generatoare de efect multiplicator în economie.
Care vor fi, în mod concret, cele două noi apeluri pe Programul Operațional Competitivitate despre care se tot vorbește de peste o lună încoace, dedicate proiectelor private de natură medicală și digitalizării în domeniul sănătății? Când se vor lansa ghidurile în dezbatere publică? Când se vor lansa respectivele apeluri?
Domnule ministru Florin Cîţu, ce are în vedere ministerul Finanțelor în ceea ce privește continuarea schemelor de ajutor de stat pentru finanțarea investițiilor de cel puțin 4,5 milioane de lei (HG 807) și pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă (HG 332)? Este adevărat că ministerul este în curs să le modifice pe ambele? Dacă da, de ce nu faceți acest lucru în mod transparent, în cadrul unui grup de lucru cu mediul de afaceri, în așa fel încât să luați în considerare feedback-ul celor cărora se adresează aceste scheme și să evitați eventuale greșeli ce vor necesita corecturi ulterioare cauzatoare de pierderi de timp?
Cum finanțați deficitul de cel puțin 6,7% din PIB? Finanțarea internă ia toți banii care ar putea acoperi nevoile companiilor. În plus, mediul de afaceri suspectează creșterea taxelor și impozitelor pentru reducerea deficitului.
De ce amnistia fiscală este atât de generoasă, perpetuând astfel practicile PSD de împărțire a contribuabililor în cei care plătesc și cei care nu plătesc?
Despre IMM Invest nici nu vă întrebăm: în timp ce Guvernul a gândit acest program ca fiind destinat firmelor aflate în dificultate în urma crizei sanitare, ceea ce nu era greșit, băncile creditează exclusiv companiile bancabile - iată ce face lipsa de dialog coerent dintre stat și mediul bancar. Intențiile bune nu sunt suficiente pentru antreprenori - aceștia s-au lovit cu capul de un zid de refuzuri și au fost profund dezamăgiți. Ați încercat să mai corectați din neajunsuri, dar au fost doar paliative - când vă veți apleca serios asupra situației programului, pentru a nu vă mai bate joc de mii de antreprenori care acum așteaptă neputincioși?
Doamna ministru Violeta Alexandru, cât mai trebuie să aștepte angajatorii introducerea muncii flexibile pe modelul „kurzarbeit" - în România?
Ați prelungit șomajul tehnic, oferind sprijin tot celor care deja erau ajutați și uitându-i pe cei care s-au chinuit prin eforturi proprii să își mențină angajații. Am încercat să vă avertizăm că nu este bine printr-un mesaj public în care ofeream o perspectivă de relansare a pieței muncii.
Antreprenorii au nevoie de flexibilitate într-o perioadă în care afacerile au suișuri și coborâșuri mari. Toată Europa implementează măsuri de muncă flexibilă, Comisia Europeană a adoptat programul SURE de unde putem obține până la 5 miliarde de euro pentru aceste măsuri menite să încurajeze munca, iar noi Batman, Batman, șomaj tehnic ca să ținem oamenii acasă.
Și încă ceva, au venit oamenii acasă de prin Europa. De ce nu coordonați crearea rapidă a unei platforme online unde să se înscrie toți românii recent întorși în țară care ar vrea să rămână aici? Aceștia s-ar putea înregistra menționând calificările și competențele pe care le posedă și ar putea cere echivalarea/ recunoașterea rapidă a acestora printr-un proces accelerat gestionat de către minister. Firmele care caută sau vor căuta noi angajați (în special cele ce activează în domenii care se confruntau cu un deficit major de forță de muncă înainte de criza sanitară) ar avea un „one-stop-shop" de unde să recruteze rapid și eficient, în așa fel încât să putem păstra în țară bogăția de resursă umană pe care o reprezintă acești oameni. Haideți să lucrăm împreună pentru a nu-i alunga a doua oară din țară.
Domnule ministru Adrian Oros, cât trebuie să mai aștepte fermierii publicarea calendarului cu finanțările ce vor fi disponibile pe Programul Național Dezvoltare Rurală (PNDR) în semestrul al doilea al acestui an?
Declarați în mod repetat că este vital ca România să nu mai exporte materie primă și să importe produse procesate - suntem perfect de acord cu acest punct de vedere. Însă când aveți de gând să lansați submăsurile pe PNDR în așa fel încât agricultorii români să poată accesa finanțări nerambursabile pentru a face investiții în procesarea de fructe, de legume, de lactate și de carne? Iar cetățenii României să aibă de unde cumpăra produse românești de calitate și la prețuri corecte?
Stimați membri ai Guvernului,
Antreprenorii vor să facă investiții, să păstreze locurile de muncă actuale și să creeze altele noi. Angajații din România vor să nu se mai teamă pentru viitorul locului lor de muncă. Cei care au rămas fără loc de muncă vor să știe cum vor găsi de lucru. Românii, în general, au nevoie de predictibilitate, de a înțelege încotro mergem.
Pentru asta, lumea are nevoie să știe cât mai repede niște lucruri foarte simple, iar Guvernul este dator cu răspunsuri clare și concrete.
Care este Planul României de relansare economică? Există vreunul?
Care sunt resursele puse la dispoziție pentru sprijinirea antreprenorilor și a investițiilor private? În ce condiții se acordă aceste resurse? Când se vor lansa?
Care sunt reformele propuse? Cum simplificăm și eficientizăm administrația publică în relația cu antreprenorii?
Care sunt proiectele de investiții publice? Concret, când ne apucăm de construit odată autostrăzi, spitale, școli, infrastructură logistică și industrială?
Obiectivul principal al tuturor ar trebui să fie relansarea economică și modernizarea României cu ajutorul unor măsuri coerente, bine direcționate și implementate corect.
Așa cum mediul de afaceri este deschis către un dialog real și constructiv cu Guvernul, și PLUS, prin experții săi din diferite domenii, este gata să sprijine Guvernul în articularea planului de reconfigurare economică a României pe termen scurt, mediu și lung. Noi suntem aici, gata oricând să aducem un PLUS de experiență, expertiză, critici constructive și idei concrete.
