Suntem niște fraieri care nu înțelegem cifrele, legile și cum circulă banii?
Intrăm în luna februarie și România nu are buget pe anul în curs. Din cauza calculelor care nu ies cum vrea conducerea PSD și a micilor „obstacole” gen primarii de mari orașe, bugetul nu doar că nu a fost dezbătut și aprobat, dar nici măcar nu a fost prezentat public. Altfel, odată ce vor reuși să „convingă” cifrele de pe hârtie să reflecte „cele mai mari creșteri din istoria României”, bugetul ar urma să fie adoptat în doar câteva zile, fără consultare publică și cu reducerea parlamentarilor la simple marionete care ridică mâna la un semn. Asta dacă unii social-democrați nu vor avea vreo trezire bruscă a conștiinței adormite și își vor da seama, așa cum spune un coleg de-al lor, că ajung să mintă ca să acopere niște oameni care se vor descotorosi de ei fără ca măcar să clipească.
„Doar într-un singur an, am reușit ceea ce alte guverne nu au atins într-un mandat întreg”, ne asigura premierul Viorica Dăncilă, miercuri, înainte de a repeta, citind de pe foaie, cifrele pe care le vehiculase deja, în urmă cu câte zile, șeful său, Liviu Dragnea. PIB-ul a crescut ca Făt-Frumos în cei doi ani în care economia țării a încăput pe mâinile lui Darius Vâlcov, sumele încasate de la UE au atins „o cifră record”, deficitul bugetar s-a speriat de performanțele guvernării și s-a micșorat, ajungând sub nivelul prognozat și așa mai departe.
Contează prea puțin că dinspre specialiști și opoziție curg în valuri acuzații de măsluire a cifrelor și avertismente că țara este pe buza prăpastiei (banii nu ajung, statul se împrumută tot mai greu și cu costuri tot mai mari, așa-numita „ordonanță a lăcomiei” va zdruncina din temelii domenii cheie și va produce șomeri, etc.).
Contează la fel de puțin faptul că, în lunile următoare, când Comisia Europeană va face public Raportul de țară, se va dovedi că, în mod real, deficitul bugetar a sărit de 3% în 2018 și riscă să ajungă la 4,7% în 2020. Doar, ne-au spus deja, nu? UE nu vrea ca România să se dezvolte și ca românii să o ducă mai bine, vrea doar să ne calce în picioare independența și suveranitatea, să ne ia banii și să ne îmbolnăvească vânzându-ne „alimente pline de otravă”.
Contează și mai puțin declarațiile pline de îngrijorare ale oamenilor de afaceri care atrag atenția că, din cauza măsurilor adoptate de Guvern peste noapte (celebra „ordonanță a lăcomiei”), vor fi nevoiți să renunțe la investiții, să concedieze oameni și să mărească prețurile pentru români doar pentru a nu trage obloanele.
Exemplele pot continua, dar urechile celor la putere nu vor să vadă și să audă. Totul merge înainte.
Cum înainte merge și povestea alocării banilor către administrațiile locale. După două zile de discuții cu primarii marilor orașe, discuții catalogate de aceștia din urmă drept „umilitoare”, rămâne cum vrea tandemul Vâlcov-Dragnea. După ce, anul trecut, au pierdut bani ca urmare a „revoluției fiscale”, anul acesta, autoritățile locale vor primi mai mulți bani, dar li se dau în sarcină noi cheltuieli. Concret, vor prelua „finanțarea integrală a cheltuielilor descentralizate aferente: sistemului de protecție a copilului, centrelor pentru persoanele cu handicap, drepturilor salariale ale însoțitorilor și indemnizațiilor persoanelor cu handicap și salarizarea personalului neclerical”. Sub ce pretext? „Pentru eficientizarea și responsabilizarea autorităților administrației publice locale”.
Câteva cifre pentru a înțelege mai bine situația și cum se împart banii din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărui județ:
- în 2018: 11,25% la bugetul județului, 43% la bugetele comunelor, orașelor și municipiilor, 17,25% într-un cont deschis la trezoreria municipiului, restul la bugetul de stat.
- în 2019 (conform propunerii MFP): 15% la bugetul județului, 60% la bugetele comunelor, orașelor și municipiilor, 5% într-un fond aflat la dispoziția consiliului județean și 20% pentru echilibrarea bugetelor locale.
- propunerea primarilor (formulată încă din decembrie 2017): 18% la bugetul județului, 66,8% la bugetele. comunelor, orașelor și municipiilor, 15,2% într-un cont deschis la trezoreria municipiului.
„Tot vor rămâne cu 9 miliarde mai mult decât aveau înainte”, decreta, miercuri, pe contul său de Facebook, Liviu Dragnea, în timp ce, la Guvern, primarii erau primiți chipurile la discuții cu Viorica Dăncilă (după ce, marți, au fost primiți doar de Teodorovici și Vâlcov).
Degeaba au țipat primarii marilor orașe (din opoziție și de la putere, exemple AICI și AICI), acuzând că vor rămâne, per total, cu mai puțini bani și vor trebui să taie de la proiectele necesare comunității, căci tandemul Dragnea-Vâlcov a avut grijă să-și asigure sprijinul baronilor locali lăsând mai mulți bani la dispoziția acestora. Urmarea? „Apreciez promptitudinea Guvernului României (...). Importanța pe care Guvernul României a acordat-o autorităților publice locale, cele care răspund direct nevoilor cetățenilor din comunitate, a fost evidențiată prin majorarea fondurilor primite pe anul 2019, în comparație cu anul precedent. Salut pe această cale decizia modificării proiectului bugetului de stat pe anul 2019 în concordanță cu necesitățile comunităților locale”, a transmis, miercuri seara, baronul de Vrancea, Marian Oprișan, șef al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România.
Așa că, toate bune și frumoase, lucrurile merg înainte. Cine să mai ceară socoteală Guvernului de ce scrie în programul de guvernare? „Pentru a încuraja dezvoltarea localităților, impozitul pe venit va reveni integral bugetelor administrațiilor publice locale începând cu 1 ianuarie 2019. (...) Creșterea cotelor defalcate din impozitul pe venit către autoritățile locale, de la 73% (în 2018) la 100% și a masei impozabile prin includerea impozitului din pensii, de la 1 ianuarie 2019. Asigurarea, în continuare, a unui buget minim de funcționare pentru primării și consilii județene”, scrie negru pe alb. Cu alte cuvinte, nu doar că 100% din impozitul pe venit la bugetele locale era o măsură anunțată și ce trebuia respectată, dar Guvernul ar fi trebuit să includă, de la începutul acestui an, și impozitul pe pensii în sumele distribuite comunităților locale.
Odată închisă discuția cu primarii, ar trebui ca proiectul de buget să intre în linie dreaptă. Deși el nu a fost încă făcut public, surse politice dau ca sigură aprobarea lui de către Guvern într-o ședință specială ce va fi organizată vineri sau sâmbătă. Proiectul va merge apoi, repede, repede, în Parlament, de unde se estimează că va ieși adoptat într-o săptămână (calendarul strâns, pe ore, îl găsiți AICI). Adică, votul final se va da pe 9 februarie, ca să vadă toți românii cum se sacrifică săracii parlamentari să lucreze și sâmbăta. Pentru binele țării, evident.
Dar, dacă ar apărea surprize la votul din Parlament pe buget? Dacă îl vor urma și alți parlamentari PSD pe Mihai Tudose în partidul lui Ponta? Dacă unii social-democrați vor înțelege ceva din ce li s-a întâmplat și li se întâmplă unora ca Victor Ponta, Adrian Țuțuianu, Marian Neacșu, Gabriela Firea, Aurelian Bădulescu, etc.?
Dacă vor înțelege ce se află în spatele răbufnirii lui Robert Negoiță, care spunea, după întâlnirea de miercuri, „Noi nu suntem niște fraieri care nu înțelegem cifrele și nu înțelegem legile și cam cum circulă banii”?
