Pandemia de Covid-19, cea mai gravă criză sanitară din ultimii 100 de ani, a pus la încercare economia României și capacitățile de reacție și adaptare pe toate palierele cadrului instituțional-politic. Sănătatea populației și impactul asupra aranjamentelor instituționale au dominat preocupările specialiștilor și decidenților din întreaga lume. Pandemia a demonstrat din nou cât este de important să ai o bază sănătoasă și că într-o economie în care mecanismele pieței funcționează, se va face selecția între jucătorii viabili, capabili să se adapteze și să aibă succes și cei care nu pot supraviețui singuri.
Rolul statului n-ar trebui să fie să identifice campioni sau sectoare prioritare, nici să-i oblojească pe ”unii”, luând de la ”alții” - ci să creeze un teren cu șanse egale pentru toți, cu cât mai puține bariere la intrare și reguli clare pentru jucători.
Sunt principii care sunt la baza teoriei economice de secole. Însă, în ultimele decenii, modelele politice s-au îndepărtat mult de acestea, ajungându-se la extreme: dreptul de proprietate pălește în fața interesului public, egalitatea în fața drepturilor minorităților vocale sau nevoilor cripto-capitaliștilor, iar preocupările privind încălzirea globală riscă să ducă la creșterea unei noi tagme de beneficiari de fonduri nerambursabile și subvenții, în loc să încurajeze investițiile în capacități de producție pe baza mecanismelor de piață.
„Întâmpin viziunea Primului Ministru Florin Cîţu cu un sentiment de real şi entuziast optimism în ceea ce priveşte viitorul ţării dumneavoastră. Estimez că Primul Ministru şi echipa sa deţin formula ideală pentru a intensifica vitalitatea economică a României şi prosperitatea tuturor românilor. Din recunoaşterea antreprenorilor şi sectorului privat drept adevăratele surse ale creşterii economice sustenabile şi ale prosperităţii, toţi românii vor avea de câştigat, nu doar aceia care au conexiuni politice, cum s-a întâmplat în trecut.”, Christopher Lingle, doctor în economie la Universitatea din Georgia în 1977, profesor universitar si cercetator la mai multe univesitati de prestigiu.
Voi căuta să evidențiez în cele ce urmează faptul că pe baza modelelor de analiză empiric-holiste, identificarea celui mai eficient și propice sistem de reziliență e mai degrabă dificil de descifrat și că pentru a fi realist aceastea trebuie să includă o abordare bazată pe relații de cauzalitate și să se raporteze la calculele economice ale antreprenorilor pieței libere.
Slalom printre analize cu discernământ
Comenzile de la centru, negocierea de privilegii, selectarea, descoperirea sau ghidarea unor viitori campioni naționali în economie de către aparatul de stat sunt o iluzie, ce a fost întreținută de politicieni și de elitele puterii și se înscriu printre credințele cele mai populare și în România. Prin stabilirea criteriilor independent de piață, formulari ambigue din legislație și subminarea principiilor economiei de piață s-au perpetuat și amplificat posibilitățile de presiune și influențare exercitate de către interesele de grup ce au condus la slăbirea și fragilizarea instituțională.
“Sunt întru totul de acord cu Primul Ministru Florin Cîţu în ceea ce declară referitor la faptul că „adevăraţii eroi ai economiei sunt antreprenorii”, iar „campionii sunt aleşi de piaţă, nu de către stat”. O economie de piaţă completă şi respectul deplin faţă de proprietatea privată sunt cheile către dezvoltarea economică şi progresul civilizaţiei. Şi ele reprezintă beneficii reale mai ales pentru cei mai vulnerabili, pentru că promovează acumularea de capital şi creşterea constantă a salariilor muncitorilor şi a productivităţii. Dacă România va urma consecvent ideile Primului Ministru Florin Cîţu referitoare la proprietatea privată, antreprenoriat şi piaţa liberă, România va deveni una dintre cele mai prospere membre ale Uniunii Europene în viitorul nu prea îndepărtat” - Jesús Huerta de Soto, doctor în economie și drept, membru al Societății Mont Pèlerin, al Royal Economic Society of London și al American Economic Association, profesor de economie politică al Universității Rey Juan Carlos din Madrid.
Totuși, pentru a ne completa înțelegerea asupra întregii structuri sistemice, trebuie avut în vedere și rolul modelelor empirist-holiste care a făcut posibilă de-a lungul vremii întreținerea acestor confuzii în chip evident abuziv.
De altfel, limbajul holist, agregat, e oportun de menținut pentru politicieni și antreprenorii politici, întrucât fluidizează mascarea ideologică a legilor economice și a realităților neconvenabile. Utilizarea acestor metodologii „frauduloase” poate fi descifrată la lucru imediat ce avem de a face în discursurile publice și în mass-media, în general, atât cu modele, analize și descrieri ce presupun prezumții ale existenței unei anumite entități vii, a unei societății privite ca un organism, cât și a celor ce descriu ființele umane ca mecanisme, atomi sau ca mașinării.
În cadrul acestor analize, se pot lega evenimente fără legătura cauzală, reală, între acestea și se pot crea aparente corelații statistice între agregate. Altfel spus, prețul cartofilor sau fumul de țigară inhalat nu pot fi o cale de a se afla cauzele inflației (cunoaștem intuim ex ante că inflația are cauze monetare), sau referindu-ne la o curbă celebră în teoria economică, nu urmăresc să măresc inflația ca să reduc șomajul (ci mai degrabă caut să elimin barierele instituționale din calea locurilor de muncă).
Determinarea căror elemente compun legătura cauzală între fenomene nu se realizează “pe teren”, ci prin logică economică. Prin apelul la logică economică descriem deci elementele ce compun legătura naturală dintre trăsăturile distinctive ale respectivelor fenomene. Prin urmare, analiza strict cazuistică pe baza constatărilor empirice ori statistice nu numai că nu poate fi o cunoaștere universal validă, dar ea nu ne poate conduce către adevăr.
În esență, implicațiile discuției conturate mai sus au trasat terenul pentru ilustrările de mai jos și vor putea lucra întru înțelegerea necesității unei analize economice realiste având constrângeri metodologice ce ţin cont de condiţiile firești (naturale) în care se desfăşoară acţiunea umană. Sunt de părere că ținând seama de la început de constrângerile impuse de realismul metodologic suntem mai îmbogățiți, nepierzând din complexitatea existenței indivizilor și ne putem ține mai aproape de realitate, logică și nădăjduim, de adevăr.
Spre o abordare realistă a întăririi rezilienței aranjamentelor instituționale
Nu este așadar de mirare faptul că în judecățile populare au fost încapsulate temeri de natură politică ce au împiedicat înțelegerea economiei de piață la justa sa măsură: virtuțile pieței acolo unde sunt lăsate să se manifeste, determină o refacere mai rapidă a iniţiativei antreprenoriale, fac ajustările întreprinzătorilor realiste și solide în privința capacității de absorbție a șocurilor și pot în definitiv bloca efectele unor dezechilibre majore cauzate de măsurile împotriva pandemiei.
Strategia restaurării liberalismului autentic bazat pe existența proprietății private, a pieței și a prețurilor, este una pertinentă și în cazul atenuării efectelor post-pandemie. Antreprenorii prin instrumentul calculului economic pun în mișcare mecanisme solide în scopul întăririi și refacerii armonioase a țesăturii bunurilor de capital și pot tempera mai rapid daunele provocate de blocajele aferente pandemiei. Ei pot evalua și asuma riscurile actualului mediu competitiv al incertitudinilor și alimenta inovarea. Calculul economic este esențial nu numai pentru antreprenori și consumatori, dar şi pentru coordonarea în mod coerent a întregii societăţi.
De aceea este binevenită schimbarea de paradigmă din prezent. Ar trebui să învățăm din lecțiile unei crize cum a fost pandemia că este nevoie să punem stop risipei resurselor și intervenționismului cultivat de puterea politică din trecut care blochează inovația și revitalizează concurența.
“Sunt de acord că fără antreprenori privați, care să acționeze în condițiile stabilite de contextul competitiv, nu există înflorire economică și economie sănătoasă. Deci, în această privință, ei sunt absolut indispensabili succesului economic. Este în interesul tuturor ca în interiorul opiniei publice să existe un impact reprezentativ, puternic și crescând al acelora care știu și cred că socialismul întotdeauna eșuează și că economia de piață bazată pe libertatea economică și statul de drept este cheia succesului.” Leszek Balcerowicz, renumit profesor de economie și politician, considerat arhitectul terapiilor de șoc fost vicepremier al Poloniei - ministru al Finanţelor şi fost preşedinte al Băncii Naţionale din Polonia, Noi am fost ghinioniști până în 1989. Socialismul întotdeauna eșuează. Bătălia dintre venerarea puterii politicienilor și cei care cred în libertate și în statul de drept. (Sursa: Profit.ro, VIDEO INTERVIU Artizanul “terapiei de șoc” din Polonia.)
Antreprenorii sunt cei care pun în mișcare mecanisme solide. Lăsați să acționeze - pot tempera mai rapid daunele provocate de o criză - fie sanitară sau economică și fac ca economia să fie rezilientă la șocuri, iau măsuri de răspuns realiste și adecvate magnitudinii șocului, fără să supradimensioneze alocarea de fonduri.
S-a menționat de la nivelul guvernului că funcționarea vieții economice nu trebuie să depindă de relațiile între oficialii aparatului de stat și întreprinzătorii privați. Din aceste motive credem că este esențial să nu deturnăm funcția creatoare a liberei inițiative și că schimbarea de paradigmă, aparent nesemnificativă pentru spațiul românesc, a fost percepută de lideri de opinie la nivel mondial ca o miscare revoluționară în contextul curentelor actuale.
„Pare o idee bună şi o îmbunătăţire semnificativă comparativ cu trecutul României. Sper că data viitoare când voi vizita Bucureştiul voi vedea rezultate.” - David D. Friedman, absolvent magna cum laude al Harvard University, fiul laureatului Nobel Milton Friedman, este cunoscut pe plan internațional în principal pentru contribuțiile sale științifice în domeniul economiei și al dreptului.
