Prioritatea momentului este ca fondurile UE pentru atenuarea efectelor pandemiei să ajungă cât mai repede la cei mai loviți de criză. Asta presupune decizii rapide și echitabile. Din păcate, noi, românii, riscăm în această toamnă să nu avem parte nici de una, nici de alta. Pe lângă faptul că negocierile privind Planul european de relansare au demarat greoi, schema de repartiție pe care o vizează se dovedește injustă.
România e între țările cele mai dezavantajate de propunerea Comisiei privind Mecanismul de redresare și reziliență. E concluzia avizului Curții de Conturi Europene, emis miercuri, 9 septembrie, în urma cererii Parlamentului European ca această instituție a UE să analizeze distribuția viitoare a ajutorului pentru depășirea crizei.
Concret, țările cu PIB-ul cel mai mic din UE vor primi cele mai puține subvenții. Numai un sfert din granturile prevăzute în Mecanismul de redresare și reziliență revine, în structura bugetară actuală, celor opt state membre care au avut, în 2019, PIB-ul pe cap de locuitor sub 75% din media UE.
Este vorba despre România, Grecia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Croația, Slovacia și Letonia. În schimb, cele 14 țări care au avut anul trecut PIB/locuitor de cel puțin 90% din media UE ar urma să primească peste două treimi din subvențiile europene.
Drept urmare, Curtea de Conturi a UE atrage atenția că sistemul de alocare ”reflectă doar parțial” obiectivul Mecanismului de redresare de a promova coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii Europene.
Tradus în limba română uzuală, vom culege firimiturile de la masa bogaților. Ceea ce va agrava problemele social-economice cu care deja ne confruntăm și va adânci decalajele de dezvoltare față de Vest.
Mai e un element care ne va costa. Împărțirea banilor pe țări are la bază, într-o anormal de mare măsură, situația dinainte de criză. Asta în condițiile în care este vorba despre un mecanism conceput ca răspuns la consecințele crizei! 70% din bugetul pentru redresare va fi repartizat pe criterii (PIB, populație, rata șomajului) privind perioada 2015-2019. Numai un procent de 30% din subvenții urmează a fi distribuit ținând cont de impactul efectiv al crizei, tradus prin căderea PIB în anul acesta și în 2021.
Am regăsit, totodată, în raportul Curții de Conturi Europene una din îngrijorările pe care le-am exprimat constant în articolele publicate pe Digi24.ro, pornind de la neîncrederea în capacitatea actualului Guvern de a gestiona accesarea acestor bani - atâția câți ne vor fi alocați. Neîncredere alimentată de lipsa de transparență și de comunicare elementară a Guvernului pe un subiect esențial: stadiul planului de redresare.
Iată că și Curtea remarcă faptul că elaborarea simultană a planurilor naționale, programelor operaționale și a celor de reformă ”s-ar putea dovedi dificilă pentru statele membre”, drept pentru care recomandă proceduri simplificate.
Urmează o perioadă complicată atât pentru Comisia Europeană, cât și pentru administrațiile naționale. E nevoie de o coordonare mult mai eficientă decât în alocarea clasică de fonduri europene, care s-a dovedit extrem de greoaie. Dar până acolo, Guvernul României trebuie să acționeze pentru o alocare echitabilă a subvențiilor europene. Nu am auzit niciun cuvânt pe acest subiect esențial!
Înțeleg că liberalii sunt ocupați până peste cap să se bată pe primarii PSD. Nu cu PSD, că nu-i ține. Dar pentru România când aveți de gând să vă bateți?
Sau trebuie să vorbim încet să nu vă trezim...
Că dacă tot dormiți... vă recomandăm bancheta din spate....
