Reforme înghețate. Cifrele cu picioare scurte ale guvernării Dăncilă (analiză Business Club)
Va fi foarte dificil pentru viitorul guvern, care o fi componenţa lui, să acopere bugetar toate angajamentele. Pentru că sunt plantate bombe la tot pasul, ca într-un război de gherilă. Avem prezentarea unor cifre frumoase, alese, dar fără a spune, de fapt, şi ce e în spatele lor.
„Creșterea încasărilor la bugetul de stat și o serie de măsuri fiscale pe care le-am luat ne-au ajutat să stimulăm investițiile. Efectul este de necontestat. Investițiile de la bugetul de stat au crescut cu aproximativ 70 la sută față de momentul preluării guvernării, iar în bugetul pe 2019 am alocat la acest capitol 49,9 miliarde de lei față de 29, 5 miliarde lei în anul 2016”. Asta anunța Viorica Dăncilă deunăzi într-o ședință de guvern.
Investițiile
Se spune că cifrele nu mint. Statistica, însă, poate minţi. Pentru că suma spusă de Viorica Dăncilă nu reprezintă nimic în sine. Ponderea în PIB e importantă, și nu ce e bugetat anul acesta, adică o promisiune, ci ceva real, executat. Anul trecut investiţiile au fost de 34,2 miliarde de lei.
În 2016, investiţiile au fost de 3,85% ca pondere în PIB. Anul trecut, pe o execuţie clară, avem o pondere de 3,6% din PIB. Nu mai vorbim de 2017, când scăzuseră şi ca pondere (3,11 la sută din PIB), şi ca sumă absolută.
Investiţiile, prin urmare, au scăzut. Şi atunci stăteau prost, şi acum.
Creșterea economică
O altă poveste prezentată trunchiat a fost legată de creşterea economică. Pe mai multe voci, ni se explica frumos cum PIB-ul a sărit de o mie de miliarde şi a crescut cu o treime în trei ani. Pe cifre brute, aşa e. Dar nu aşa ne măsurăm bunăstarea. În preţuri constante, creşterea e la mai puţin de jumătate. Restul e inflaţie în economie. Am ajuns ca, de fapt, PIB-ul să crească mai mult din preţuri decât în mod real.
Creşterea de 16% nu este de lepădat. E chiar mare, doar că nu are calitatea dorită. S-a obținut cu dezechilibre majore. S-a încurajat consumul, prin creşteri mari în special a salariilor din mediul public.
Salariile
Faza este că s-a supralicitat electoral. Astfel de măsuri au venit după reduceri agresive de fiscalitate, consumul era deja încurajat, nu mai avea nevoie de stimulări mari. Economia revenea, se vedea deja cererea de forţă de muncă din economie şi atunci nu mai aveai nevoie de astfel de măsuri.
Nimeni nu zice ca salariile de la stat să fi rămas pe loc, dar măcar să se fi luat acolo o referinţă, de pildă să fie ţinute la 7% din PIB. Acum sunt la 10 la sută şi reprezintă o treime din buget. Asta e beleaua. Sunt alte ţări unde salariile anggajaţilor la stat reprezintă şi 9% din PIB, dar ţările acelea colectează 45% din economie sub formă de taxe. Au de unde. România e la 31%.
S-au produs excese care necesită corecţii. Din fericire, nu date de vreo furtună... nu suntem la fel de rău ca în 2008 ca să se ajungă la ajustări dure... Se poate lucra mai bine. Dar trebuie lucrat. Şi am mai spus-o: chiar dacă rămânea acelaşi guvern, trebuia oricum să o lase mult mai moale. De fapt a şi lăsat-o. În perioada de vară s-a observat o mai mare atenţie la cheltuielile de personal.
O lipsă acută de reforme din 2012 încoace
Ceea ce te loveşte foarte puternic este lipsa de reforme. Şi nu de acum, ci din 2012. Avem deja şapte ani, din toamna acelui 2012, de când orice s-a oprit în ţara asta. Nu ai mai avut o privatizare, pe bursă, transparent, nu ai mai avut o restructurare la o companie de stat, deşi sunt enorm de multe care au nevoie, fiind scufundate în pierderi. Doar când a ajuns cuţitul la os, de genul Elcen, s-a produs insolvenţa.
În sectorul energetic am ajuns să avem o problemă. Am înregistrat cele mai mari preţuri pe piaţa spot din Europa, importăm masiv, capacităţile sunt limitate. Asta nu e ceva imputabil actualei puteri, acolo buboiul s-a format în timp. Dar ce se poate imputa este lipsa de corecţii clare, intervenţia abuzivă - prin prețuri reglementate - care peste timp, de fapt, vor aduce şocuri de preţuri.
Avem nevoie disperată de reforme în ţara asta. Recuperarea decalajelor nu se obţine doar prin creşteri ale salariilor din sistemul de stat sau din oportunitatea unei situaţii tranzitorii cu deficit de forţă de muncă. Pentru a ne apropia de media europeană, trebuie să fim mai eficienţi şi mai productivi. Şi să ne reducem din defecte. Defecte structurale ale economiei.
Româniile diferite. Nevoia de reformă a administrației
Şi în acest drum, de fapt, mai e un decalaj al Româniilor diferite. E o diferenţă uriaşă între marile oraşe şi restul ţării. E imposibil de ajuns la acelaşi nivel, dar măcar se pot face paşi pentru a ridica acea Românie uitată. De aceea, noi spuneam că e nevoie de o reformă a administraţiei. Ai alegeri locale destul de rapid, în mai anul viitor, dar după aceea trebuie discutată o reformă totală, pentru că administrativa este fragmentată.
Economiile la buget se pot obţine prin comasarea comunelor, vor ieşi mai puţine primării, prin desfiinţarea judeţelor şi apariţia regiunilor de dezvoltare. E nevoie de viziune mai largă, de proiecte mai mari.
Şi trebuie refăcut statul şi la nivel central. Trebuie umblat şi la acele instituţii mai mult sau mai puţin independente. Toacă şi acelea la bani! Sunt miliarde pe an doar pe salarii. Undeva la vreo 17 miliarde anul acesta.
S-a invocat mult în aceste zile tăierea de salarii din 2010. A fost o decizie greşită, pentru că a fost făcută general, în mod socialist, ca să sufere toată lumea puţin, ca să nu sufere unii rău. De genul curbă de sacrificiu.
Trebuie acţionat punctual. Sunt multe zone de risipă. Ştim cazuri de la prima mână când într-un minister important au fost aduşi cinci trepăduşi de partid de prin teritoriu să li se dea de posturi, dar nu erau capabili de nimic şi au ajuns să stea şi să încaseze un salariu. E un caz care poate fi multiplicat pe fiecare instituţie. Trebuie să se termine cu aşa ceva.
Citiți și: Bilanțul guvernării Dăncilă dă cu minus
Editare web: Luana Păvălucă
