Primele mii de pensii care ar putea crește cu adevărat în guvernarea PSD-ALDE. Și o „bătaie de joc” cu repetiție la adresa CCR

Urmează doi ani electorali dificili, cu cel puțin câte două scrutine. Europarlamentare și prezidențiale în 2019, locale și parlamentare în 2020. Asta, dacă nu apare, între timp, vreun referendum, pentru demiterea președintelui, pentru Justiție, pentru familia tradițională, etc. Perfect explicabilă, prin urmare, dorința PSD-ALDE de a-și răsplăti și motiva aleșii locali, cei care trag din greu la adunatul voturilor. Cum? Prin pensia specială instituită prin recent votatul Cod administrativ. Doar că, ironie maximă, prin adoptarea articolelor privind pensiile speciale pentru unii aleși locali, Parlamentul nu a făcut altceva decât să încalce două decizii ale Curții Constituționale. Cum ziceau? Că deciziile CCR se execută, nu se discută? Sau că nepunerea imediat în aplicare a deciziilor CCR „este bătaie de joc la adresa Curții”?

Luni seară, la ora 21.51, după ce fuseseră, cică, dezbătute amendamentele cuprinse într-un raport cu 1.081 de pagini, coaliția PSD-ALDE, susținută de UDMR și câțiva liberali (vezi facsimil la sfârșitul textului), a dat votul final asupra Codului administrativ al României.

Ce spun articolele prin care a fost introdusă indemnizația pentru limită de vârstă:

„(1) Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetățeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect și liber exprimat, care au exercitat funcții de autoritate executivă, respectiv primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă așa cum sunt prevăzute în Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizație lunară pentru limită de vârstă.

(2) Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, beneficiază de indemnizație pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare.

(3) Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă prevăzut la alin.(1) se acordă în limita a 3 mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40 % din indemnizația brută lunară aflată în plată.

(4) În cazul exercitării unor mandate diferite în condițiile prevăzute la alin.(3), la calculul indemnizației lunare pentru limită de vârstă se vor avea în vedere indemnizațiile lunare brute aflate în plată, corespunzătoare pentru fiecare funcție.

(5) Pentru mandate incomplete, indemnizația pentru limită de vârstă se calculează proporțional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puțin de un mandat complet de primar, viceprimar, președinte și vicepreședinte de consilii județene.

(...)

(7) Indemnizația pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.

(...)

(12) De indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută la alin.(1) nu beneficiază primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene care au fost condamnați definitiv pentru comiterea, în calitate de primar, viceprimar, președinte și vicepreședinte de consilii județene, a unei infracțiuni de corupție.”

Să vedem acum proiectul depus de 30 de parlamentari PSD, PNL, UDMR și ai minorităților, în septembrie 2015, proiect care modifica Statutul aleșilor locali. După cum se poate vedea în forma adoptată de Parlament pe 21 decembrie 2015, paragrafele sunt aproape identice cu cele introduse acum în Codul administrativ. Singura diferență majoră era că atunci voiau ca pensia specială să fie număr de luni de mandat x 0,55% x indemnizația brută aflată în plată, față de număr de luni de mandat x 0,4% x indemnizația brută aflată în plată, cum este acum.

Guvernul condus de Dacian Cioloș a atacat proiectul la Curtea Constituțională invocând mai multe încălcări ale Legii fundamentale, inclusiv aceea că a fost aprobată o cheltuială bugetară fără să fi fost stabilită sursa de finanțare, deși ar fi beneficiat peste 16.000 de persoane, iar efortul bugetar se apropia de 470 milioane de lei.

În februarie 2016, Curtea Constituțională (în care se regăseau șase din judecătorii de azi, inclusiv Valer Dorneanu) a admis cu unanimitate de voturi sesizarea Guvernului și a găsit că legea adoptată de Parlament este în integralitate neconstituțională.

În loc să pună proiectul de lege în dulap și să lase să se aștearnă praful pe el, majoritatea PSD-ALDE-UNPR s-a apucat să facă mici modificări pe text și a readoptat legea, în iunie 2016.

Guvernul tehnocrat a atacat iar legea la Curtea Constituțională, arătând că prevederile neconstituționale se găsesc în continuare, bine mersi, în text.

În septembrie 2016, Curtea Constituțională, la conducerea căreia ajunsese între timp Valer Dorneanu, a admis iar sesizarea Executivului.

Să vedem și câteva dintre motivații:

- „În jurisprudența sa, Curtea a statuat că adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte într-o decizie a Curții Constituționale, prin care se tinde la păstrarea soluțiilor legislative afectate de vicii de neconstituționalitate, încalcă Legea fundamentală”.

- „Curtea reține că legiuitorul nu a reglementat ipoteza în care «persoana îndreptățită a deținut mai mult de trei mandate de tipologii diferite dintre cele care sunt eligibile pentru acordarea indemnizației pentru limită de vârstă», care dintre acestea se vor lua în considerare la stabilirea indemnizației”.

- „Curtea a statuat că «pensiile de serviciu se acordă unor categorii socioprofesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupației sau calificării își formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate și sunt nevoite să se supună unor exigențe inerente carierei profesionale asumate atât pe plan profesional, cât și personal (pentru dezvoltări, a se vedea Decizia nr.873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.433 din 28 iunie 2010). (…) Prin urmare (sn.) nu se poate susține că o persoană care deține calitatea de ales local își formează o carieră profesională în această funcție”.

- „Prin acordarea acestei indemnizații numai unor aleși locali (primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene), legiuitorul a încălcat art.16 alin.(1) din Constituție, stabilind un tratament juridic diferențiat în cadrul aceleiași subcategorii juridice. (...) Așadar, dacă legiuitorul opta pentru acordarea unei prestații sub forma indemnizației, acesta trebuia să o acorde întregii subcategorii a aleșilor locali, nu numai unei părți a acesteia, respectiv primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliilor județene.”

Se poate observa cu ușurință că toate aceste puncte sancționate de DOUĂ ori de Curtea Constituțională se găsesc și în Codul administrativ adoptat luni. Prin urmare, Parlamentul condus de Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea a nesocotit, din nou, deciziile CCR și, prin urmare, Constituția. Bine că nu are cine să-i tragă la răspundere și că nici nu există vreun mecanism de sancționare a parlamentarilor care, odată aleși și instalați în fotoliile confortabile din Casa Poporului, uită și de ce i-au trimis oamenii acolo, și ce au promis, și ce este moral, și ce este legal.

Altfel, strict pe problema pensiilor speciale pentru aleșii locali, merită punctate rapid trei aspecte:

1. Noua lege a pensiilor, aia prin care PSD-ALDE promiteau reformarea sistemului strâmb, nu a fost nici acum prezentată public. Să fie devină găurile din buget care nu permit ca și pensionarii de rând să simtă în buzunare, asemenea bugetarilor, creșterea economică cu care se mândrește „tigrul Europei”?

2. La fel ca în 2015 și 2016, nici în 2018 PSD-ALDE nu au prezentat un studiu de impact cu privire la introducerea pensiei speciale pentru aleșii locali. Câți beneficiari sunt și câți bani ar costa bugetul de stat? Repet, estimarea de la sfârșitul lui 2015 era că, dacă vor primi bani în plus doar primarii și viceprimarii, președinții și vicepreședinții de CJ-uri, se depășea cifra de 16.000 de beneficiari. Dar dacă vor primi pensii speciale toți aleșii locali (adică și consilierii locali și consilierii județeni), așa cum spune CCR că ar trebui să fie, de fapt, ca să nu existe tratament juridic preferențial în cadrul aceleiași subcategorii?

3. În momentul acesta, un primar de mare oraș sau un președinte de CJ are o indemnizație brută de 17.100 lei (9 x salariul minim brut, la care adaugă, evident, diverse sporuri). Edilii care implementează proiecte finanțate din fonduri europene pleacă chiar de la 20.520 lei. Pe lună, da? Cei doi adjuncți ai celor de sus au și ei o indemnizație brută lunară de 15.200 lei. Un calcul simplu ne arată că foștii președinți de CJ-uri și foștii primari de mari orașe ar urma să primească, drept pensie specială, între 3.283 lei și 9.849 lei, în funcție de numărul de mandate avute. Liviu Dragnea, de exemplu, pentru cei 12 ani petrecuți ca șef al CJ Teleorman, ar avea dreptul la o pensie specială maximă, la care ar putea adăuga, la finalul mandatului de parlamentar, și pensia specială aferentă. Adjuncții celor de sus ar putea primi, la rândul lor, între 2.918 lei și 8.755 lei, tot în funcție de numărul de mandate deținute, bani care s-ar adăuga la pensiile pe care deja le încasează.

Să mai zică cineva că nu cresc pensiile sub guvernarea PSD-ALDE!