Să nu ne ferim de cuvintele grele, pentru că avem nevoie de adevăr înainte de orice. Industria de doctorate plagiate s-a construit pe înșelătorie și pe minciună pentru a obține beneficii materiale și profesionale. Este un furt la scară națională care a pervertit sistemul de educație și care induce ideea încă din școală că hoția este permisă.
Singura soluție este o reformă dureroasă a întregului sistem pentru care este nevoie de decizie politică și de susținere populară. Vă asigur că politic există suficient de multă dorință pentru a schimba din rădăcini întregul sistem. Mai e nevoie de susținere populară pentru o reformă care va provoca valuri de proteste din partea celor care au beneficiat de aceste furturi.
Ca să înțelegeți dimensiunea grotescă a situației, trebuie să acceptăm că avem un premier suspect de plagiat, un ministru al Educației care încearcă să-l spele și care e și el suspect de plagiat, o reformă a educației propusă de președintele României și sufocată de același ministru al Educației și un ministru al Transporturilor care își ascunde lucrarea de public. Liderii PSD și PNL sunt reprezentați corect în furtul din educație și să ne reamintim că PSD a mai dat mulți premieri și miniștri cure au plagiat. Este o boală cronică.
Furtul poate fi material sau intelectual. În cazul multor politicieni, am observat o mare apetență pentru ambele tipuri de furt. Pentru unii dintre ei, un doctorat e o tichie de mărgăritar care are menirea de a le spăla „păcatele lumești”. Pentru societate, e un dezastru, pentru că o cauționare a furtului intelectual deschide calea către acceptarea furtului ca mod de devenire.
Nu am nicio ezitare în a acționa, dar avem nevoie imperios de susținere. Cei care au doctorate luate corect sunt primele victime. Societatea în ansamblul ei este mințită și păcălită. România de mâine se construiește pe furt. Doar un val social puternic și curajos poate să schimbe situația de față, iar noi, cei câțiva politicieni câți mai suntem și care susținem această reformă, trebuie să avem perseverența morală de a continua.
Sunt îngrijorat de situația în care se găsesc partidele din România în acest moment. Vocile pro reformă sunt din ce în ce mai puține și majoritatea politicienilor aleg un populism găunos. Credibilitatea actului reformator este la un minim istoric și nimeni nu mai are curajul să ceară schimbarea radicală a sistemului de teama trompetelor gata să compromită pe oricine are curajul să ceară această schimbare. Din acest motiv avem nevoie de perseverență politică. Fără curajul de a înfrunta armata de detractori care e gata să mânjească pe oricine, nu putem să sperăm la o schimbare reală.
În ceea ce-l privește pe Sorin Cîmpeanu, el ar fi trebuit să demisioneze de mult. Faptul că premierul Ciucă evită să-l demită demonstrează lipsa de voință politică. Nu există altă soluție decât schimbarea completă a acestor oameni.
