În data de 9 februarie, în Parlamentul European s-a dat un vot istoric. Un vot istoric pentru Uniunea Europeană, dar și pentru România. Fiindcă atunci a fost adoptat cel mai mare program de investiții din istoria Uniunii Europene.
672,5 miliarde de euro. 672,5 de miliarde de euro pentru un mecanism european prin care să sprijinim oamenii, companiile și regiunile europene afectate de pandemie. Și nu doar atât. Mecanismul de Redresare și Reziliență - numele complet al acestui program - a fost creat pentru a ne ajuta să ne redresăm după criza COVID-19, dar și pentru a ne moderniza, a ne digitaliza, pentru a avea instituții mai bine pregătite în fața unor astfel de crize, pentru a avea școli, spitale și drumuri mai bune.
30,4 miliarde de euro. Aceasta este suma totală pe care o va primi România din cele 672,5 de miliarde de euro. Cu ei vom finanța în următorii 3 ani Planul Național de Redresare și Reziliență. Acești bani reprezintă o șansă să ne modernizăm într-un ritm în care nu am mai făcut-o niciodată în istoria recentă a țării. Cu atât mai mult cu cât la această sumă se adaugă cele peste 46 de miliarde de euro pe care îi primim din bugetul tradițional al Uniunii Europene în perioada 2021 - 2027.
Unde investim cele peste 30 de miliarde de euro
Eu sunt coraportor al Parlamentului European pe Mecanismul European de Redresare și Reziliență. În cele 7 luni în care am coordonat negocierile pe acest act legislativ, m-am asigurat că forma finală a mecanismului va finanța toate prioritățile de investiții ale României prevăzute în proiectul Planului Național de Redresare și Reziliență, așa cum a fost el prezentat în luna noiembrie de Guvernul României. Totodată, m-am asigurat că banii vor veni în cele mai bune condiții pentru România.
Concret, vom putea folosi fondurile din Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru extinderea și modernizarea spitalelor existente, precum și pentru construcția de noi spitale. Banii pot fi folosiți, de asemenea, pentru infrastructura rutieră (autostrăzi, căi ferate de mare viteză), pot fi folosiți inclusiv pentru infrastructura de irigații, pentru industrie și pentru sprijinirea mediului de afaceri (mai ales a întreprinderilor mici și mijlocii).
De asemenea, știm că vom renunța la producerea de energie electrică pe cărbune în următoarele decenii fiindcă este cea mai poluantă formă de energie. Dar România nu poate renunța și la cărbune, și la gaz în același timp. De aceea, am reușit să impunem următorul lucru: investițiile pe gaz folosind tehnologii noi, moderne, care nu sunt poluante, sunt eligibile pentru finanțare prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Per total, mecanismul va avea 6 priorități de finanțare: ecologizarea, digitalizarea, competitivitatea și coeziunea economică (adică sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, a industriei, a antreprenorilor), coeziunea socială și teritorială, întărirea instituțiilor publice (inclusiv modernizarea și creșterea capacității spitalelor pentru a gestiona mai bine pandemia) și proiecte pentru tineret.
Nu există un procent minim din bugetul total al planului pe care să fim obligați să-l investim pentru fiecare dintre aceste 6 priorități. Singurele condiții sunt ca 37% din bani să meargă în proiecte care au o componentă de mediu și 20% în proiecte care au o componentă de digitalizare.
Dar acest lucru nu înseamnă că 37% din bani trebuie să meargă doar la prima prioritate, ecologizarea, sau că 20% din bani trebuie să meargă doar la a doua prioritate, adică digitalizarea.
Spre exemplu, construcția unui spital, chiar dacă reprezintă o investiție pentru întărirea instituțiilor publice, atât timp cât el este eficient energetic, iar serviciile medicale sunt digitalizate, investiția va fi cuantificată atât ca un proiect cu o componentă de mediu, cât și ca un proiect cu o componentă de digitalizare. De asemenea, se permite dubla cuantificare, adică același proiect să fie calculat la două sau mai multe priorități dacă se îndeplinesc condițiile pentru a fi inclus în fiecare dintre acele categorii.
Fără investiții în proiecte care să pună în pericol siguranța noastră cibernetică
Un al lucru importat privitor la modul în care vom folosi acești bani: la solicitarea Parlamentului European, țările membre vor trebui să facă o autoevaluare cu privire la riscurile pe care investițiile din acest mecanism le pot avea asupra securității cibernetice a Uniunii Europene.
Am vrut să fim siguri că nu vor fi finanțate proiecte care pun în pericol securitatea cibernetică europeană. De exemplu, banii nu ar trebui folosiți pentru investiții în rețelele 5G de către companii ostile din țări din afara Uniunii Europene împotriva voinței noastre. Avem datoria să garantăm siguranța oamenilor pe internet așa cum o garantăm și în viața reală fiindcă pericolele de pe internet sunt la fel de mari ca cele din viața reală.
Când vin banii
După votul final din plenul Parlamentului European, actul legislativ a fost publicat joi, 18 februarie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, devenind literă de lege la nivel european. Acum, misiunea noastră, a Parlamentului European, a luat sfârșit.
Pasul următor este ca Guvernul României și guvernele celorlalte state membre să depună la Comisia Europeană, în mod oficial, planurile naționale de redresare și reziliență prin care vor fi atrași toți acești bani. Ulterior, Comisia trebuie să aprobe planurile naționale în termen de două luni.
De îndată ce Planul Național de Redresare și Reziliență al României va fi aprobat de Comisia Europeană, vom primi o prefinanțare de 13% pentru începerea investițiilor. Inițial Consiliul Uniunii Europene propusese un avans - adică o prefinanțare - de 10% din suma totală. Acest procent a crescut la 13%, ca urmare a propunerii Parlamentului European făcută la solicitarea mea. Acest lucru înseamnă că prefinanțarea primită de țara noastră din acest mecanism va fi 3,95 miliarde de euro, față de 3,04 miliarde de euro cât era prevăzut inițial. Astfel, oamenii vor simți mai repede beneficiile investițiilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Toate proiectele trebuie să înceapă până la 31 decembrie 2023
Imediat ce Planul Național de Redresare și Reziliență este aprobat, trebuie să trecem la treabă în România. Nu avem timp de pierdut.
Toate proiectele pe care le depunem în cadrul PNRR pentru a fi finanțate din Mecanismul de Redresare și Reziliență trebuie să înceapă până la 31 decembrie 2023 și trebuie să se încheie până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, nu doar că pierdem banii europeni pe care ar trebui să-i mai primim pe proiect, ci trebuie să dăm și înapoi banii primiți deja pe proiectul respectiv.
De aceea este foarte important să fim siguri că toate investițiile pe care le depunem, mai ales investițiile mai mari, le vom încheia până la 31 decembrie 2026.
Cele 30 de miliarde de euro reprezintă o șansă istorică să ne modernizăm. Avem doar 3 ani să fructificăm această șansă și nu trebuie să o ratăm. Guvernul și toate autoritățile statului, împreună cu mediul privat trebuie să colaboreze îndeaproape pentru a finanța cele mai bune proiecte, pentru a ne asigura că ele sunt gata la timp ca să primim toți banii care ni se cuvin.
Ca europarlamentar român și coraportor pe acest mecanism, eu voi sprijini permanent Guvernul României și autoritățile naționale. Voi ajuta la comunicarea cu instituțiile europene pentru a ne asigura că fiecare proiect major din PNRR va fi adoptat fără întârziere, iar banii vor ajunge la timp acolo unde este nevoie de ei.
