Editorial O oportunitate pentru România de a-și atinge potențialul

A fost un an de dificil pentru Europa. Războiul din Ucraina și efectele persistente ale pandemiei de COVID-19 au produs un mix de prețuri ridicate la alimente și energie cu impact asupra indicelui prețurilor de consum, care afectează considerabil atât gospodăriile cât și companiile. Realitatea cu care ne-am familiarizat deja mult prea mult îi prezintă pe cei mai vulnerabili membri ai societății suportând cea mai mare povară a crizei generate de creșterea costului vieții. Preconizăm că situația a jumătate dintre cele mai sărace gospodării se va deteriora și mai mult în decursul acestui an.

Vestea bună este că factorii de decizie politică pot sprijini eliminarea impactului negativ al acestor șocuri. Criza financiară globală din 2008, urmată de criza datoriilor europene, a oferit lecții importante, deoarece multe țări au întârziat să reacționeze. Acest lucru a dus la un deceniu de creștere economică limitată. În schimb, răspunsurile rapide ale guvernelor din Uniunea Europeană (UE) în timpul pandemiei de COVID-19 au contribuit la consolidarea veniturilor gospodăriilor în timpul carantinei și au permis redresarea țărilor, după o perioadă de paralizie economică.

Aceleași intervenții decisive care ne-au ajutat să trecem prin pandemie, sunt necesare acum pentru a stabili un mediu propice pentru creștere economică în următorul deceniu. Dacă agendele de politici publice sunt implementate prompt, atunci economiile țărilor pot crește considerabil până la sfârșitul acestui deceniu. Pe baza previziunilor Băncii Mondiale prezentate în cel mai recent Raport Economic Periodic pentru Uniunea Europeană (EU RER), media creșterii economice potențiale a României ar putea ajunge la 5,2% pe an, în perioada 2022-2030, o creștere pe care țara nu a mai înregistrat-o din perioada premergătoare aderării la UE în 2007.

Cum poate fi realizată această creștere?

Figura 1: Implementarea eficientă a reformelor structurale poate stimula semnificativ creșterea potențială și nivelul de incluziune

Sursă: Grupul Băncii Mondiale (2022). EU Regular Economic Report No.8: Growth Over the Next Decade: Part 2 of Living Up to Potential in the Wake of Adverse Shocks

Notă: Scenariul complet de reformă include impactul modificărilor legislative privind modificarea vârstei de pensionare, reducerea decalajului de educație comparativ cu UE, reducerea la jumătate din decalajul de calitate al capacității și performanței instituționale comparativ cu UE și creșterea absorbției fondurilor UE comparativ cu cele mai performante state europene din acest punct de vedere, valorificarea avantajelor generate de investiții prin fonduri UE (incluse în scenariul de bază) și atingerea obiectivelor stabilite la nivel național pentru investiții în cercetare și dezvoltare.

Pentru a obține o creștere economică sustenabilă și favorabilă incluziunii în România sunt necesare investiții suplimentare și implementarea unor reforme structurale cuprinzătoare. Politicile publice orientate înspre îmbunătățirea accesului la educație și a calității acesteia, precum și a competențelor digitale în rândul tuturor cetățenilor au potențialul de a accelera creșterea economică cu un punct procentual în fiecare an, în următorul deceniu. Fără politici publice care sa vizeze gospodăriile cu venituri mai mici și cu calificări reduse – inclusiv cele care se concentrează pe măsuri de activare, recalificare și perfecționare – va fi dificil pentru România să stimuleze creșterea productivității, înlăturarea decalajelor privind competențele și atingerea unei creșteri economice favorabile incluziunii sociale. Promovarea oportunităților de angajare pentru femei și migranți poate reduce decalajele mari înregistrate în nivelul de participare pe o piață a muncii restrânse.

Politicile publice care vizează îmbunătățirea guvernanței – inclusiv cele care consolidează cadrele macroeconomice pe termen mediu și lung, procesele de achiziții publice și capacitatea administrativă – au potențialul de a contribui la consolidarea calității performanței instituționale. La rândul lor, aceste reforme pot spori eficiența investițiilor publice, pot conduce la un climat de afaceri mai favorabil pentru investițiile private și pot încuraja productivitatea, adăugând aproape încă jumătate de procent anual la potențialul de creștere al României. Investițiile și politicile care facilitează tranzițiile verzi și digitale sunt esențiale pentru asigurarea unei redresări durabile și reziliente.

Toate acestea necesită utilizarea prudentă a resurselor publice, împreună cu asigurarea unor servicii publice de calitate mai înaltă. În acest sens, este nevoie de implementarea de soluții pentru a crește nivelul scăzut de colectare a veniturilor bugetare și pentru a îmbunătăți eficiența cheltuielilor publice, inclusiv prin soluționarea presiunii ce decurge din cheltuielile mari cu salariile din sectorul public și prin asigurarea sustenabilității fondului de pensii și a investițiilor în sectoare cheie, precum educația și sănătatea.

În lipsa acestor reforme, ritmul de reducere a sărăciei va rămâne lent și orice șoc advers va afecta progresul înregistrat în ceea ce privește reducerea sărăciei. În prezent, aproape unul din zece români trăiește în sărăcie (cu mai puțin de 6,85 USD pe zi în prețuri comparabile 2017, la paritatea puterii de cumpărare). Inflația poate agrava și mai mult această situație. Creșterea prețurilor de consum a erodat salariile reale și a redus oferta de muncă, având consecințe negative asupra standardului de viață. Creșterile preturilor au un impact mai ridicat asupra categoriilor vulnerabile de populație, deoarece ponderea cheltuielilor pentru alimente și energie reprezintă o proporție mai mare din bugetele acestora în comparație cu proporția din bugetele altor categorii de populație. În România, doar aceste două cheltuieli legate de alimente și energie reprezintă peste 60 la sută din veniturile celor mai săraci din societate.

Stimularea creșterii economice, controlarea ritmului de creştere a inflaţiei și sprijinirea celor vulnerabili, implementând concomitent politici fiscale “sănătoase”, este o misiune dificilă, dar departe de a fi imposibilă. Implementarea politicilor publice și a reformelor necesare va oferi multe avantaje și câștiguri pe termen scurt și lung. Acum este momentul să valorificăm oportunitatea pe care România o are și să construim o economie incluzivă și rezilientă, care poate face față cu brio viitoarelor provocări.
***
Aflați mai multe din prezentarea raportului EU RER 8, partea II, realizată în cadrul evenimentului Băncii Mondiale din 1 septembrie 2022, disponibilă aici.