Ministrul Monica Anisie și reacția la testele PISA. CTP: „A ce miroase asta? Nu miroase a parfum de Viorică?”
Ministrul educației, Monica Anisie, a provocat multe ridicări din sprâncene după ce a spus că nu trebuie să ne îngrijoreze rezultatele slabe obținute de elevii români la testele PISA, pentru că acestea sunt niște evaluări internaționale, care verifică nu neapărat ce știu elevii, ci cum își aplică ei cunoștințele în situații concrete de viață. A ce miroase asta? se întreabă gazetarul Cristian Tudor Popescu. „Nu miroase a parfum de Viorică? Hm? Sau de Vasilică?” - spune CTP, care critică abordarea avută de ministrul învățământului.
„Păi da! Ăsta-i un test străinez, domnule! Dușmanii, domnule, ăștia fac teste! Noi avem testele noastre, românești, astea la clasa a II-a, a VI-a, a VIII-a, ce treabă avem noi cu testul ăla dușmănos? Da? Asta e acolada acolo”, spune ironic CTP.
„Apoi, ați mai observat ceva? Pe lângă că debitează ce debitează, se uită și pe hârtie! Iarăși un parfum de Viorică! Ați văzut ochii cum fug, se uită din când în când, ca să spună prostia, are nevoie și de hârtie jos (vezi video aici)”, remarcă CTP.
Citiți și: CTP: O dovadă de slăbiciune absolut inacceptabilă la ministrul Marcel Vela
Ce înseamnă testele PISA
Cristian Tudor Popescu a explicat, vineri seara, în emisiunea „Cap limpede” de la Digi24, în ce constau aceste teste PISA luând două exemple concrete, unul la matematică, celălalt la lectură (vezi video de mai jos).
„La matematică, nu trebuie să știi nimic. Trebuie să cunoști cifrele de la 0 la 9 și să poți, eventual, să faci o scădere. Atât. Apropo de ceea ce spunea dna ministru, asta-i rău cu testele astea, nu trebuie să știi nimic, nu trebuie să știi nicio teoremă, nicio formulă, nu. Trebuie - mult mai greu - să gândești”, a arătat gazetarul. „Nu trebuie să fii pregătit pentru testele PISA, trebuie să ai minime cunoștințe, dar trebuie să fii capabil să gândești și să faci conexiuni, să faci legături”, a continuat CTP.
La lectură, avem două texte de pe net, două scrisori luate de acolo și supuse analizei elevilor. Subiectul este graffiti. Avem o argumentație din partea a două personaje, Helga și Sofia, despre folosirea graffiti. Elevul trebuie să răspundă la niște întrebări. De pildă, să explice ce înseamnă graffiti - ceva ce vezi în fiecare zi și dacă ai avut minima curiozitate să știi ce înseamnă ce vezi pe pereții orașului, bine -, să prezinte o părere despre graffiti etc.
Dar problema principală, care vine mai încolo, este că trebuie să aleagă între cele două teze.
Profesorul român nu predă, ci predică. Elevul nu este pus în fața unor alegeri
„Elevul se găsește într-o situație în care nu se găsește în majoritatea timpului la școală: în situația de a alege între două variante foarte puțin diferite ca valoare de adevăr, ambele convingătoare. Așa ceva nu i se prezintă elevului. De cele mai multe ori, profesorul nu predă, predică. Se duce la catedră și începe să dicteze, uneori cu hârtie în mână, mai scrie pe tablă. Elevii iau notițe în neștire, fără să înțeleagă nimic, trebuie să fie o liniște mormântală în clasă, n-are dreptul să întrerupă nimeni, ăla-și face liturghia aia a lui și elevul ia cunoștință doar de o variantă, pe care trebuie să o memoreze, trebuie să o înghită și dup-aia să o regurgiteze către profesor, fără să greșească o iotă. Aceștia sunt genul de profesori care nu înțeleg nici ei în mod intim și profund ceea ce citesc sau ceea ce dictează elevilor. Ei doar știu, dar nu înțeleg. Sunt ăia de iau 5 la examenul ăla al profesorilor. Acestui tip de profesor, pentru că nu stăpânește în profunzime și organic materia, îi e frică să iasă dintr-o literă a textului, a formulelor la matematică, le debitează și le cere de la elevi la fel”, a explicat CTP.
Citiți și: Daniel Funeriu: Propun să fie date aceleași teste PISA profesorilor. Veți avea o mare surpriză
PISA testează libertatea de a gândi
„Profesorul care este cu adevărat profesor nu predică nimic, nu spune el cum e. Nu-i spune elevului, de pildă: avem o problemă cu triunghiuri, știi s-o faci? Fii atent: deci, avem teorema lu Thales, avem teorema fundamentală a asemănării, luăm triunghiurile astea două de aici, facem niște proporții, le inversăm și iese, vezi? Ai înțeles? Da, spune elevul.
Nu, n-a înțeles nimic, pentru că această achiziție cognitivă nu e a lui, e a profesorului, o să o uite elevul în următoarele 24 de ore, și mai repede. În schimb, dacă-i spui: vezi două unghiuri de 90 de grade aici? Ce-am discutat noi când vedem unghiuri de 90 de grade, după ce ne uităm? După un patrulater inscriptibil, dle profesor. Păi, ia vezi, găsești? A, ăsta de aici. Bun, ce vrem noi să facem mai departe?
În fiecare etapă, elevul trebuie să fie cel care descoperă până la răspunsul final, pe care să-l spună fericit, considerându-l al lui. Și atunci nu mai uită”, a explicat Cristian Tudor Popescu.
Doamna Anisie a găsit soluția: le-a spus profesorilor să nu le mai ceară elevilor să învețe rezumate pe dinafară. „Și ce-a rezolvat? Cei care au făcut asta ani de zile, curat meșteșug de tâmpenie, vorba lui Creangă, credeți că știu să facă altceva? Credeți că sunt în stare să explice elevilor o poezie? Sau nu să explice, să-i facă să înțeleagă, să simtă, să simtă cam ce a fost în sufletul poetului, în mintea lui”, spune CTP.
„Asta testează testele PISA: libertatea, libertatea de a gândi. Elevii nu sunt obișnuiți cu libertatea de a gândi și testul PISA exact asta le testează”, a conchis gazetarul.
Cristian Tudor Popescu a precizat în emisiune că a predat timp de nouă ani în sistemul învățământului de stat, iar 10 ani a dat meditații, în particular.
Citiți și: The Economist, după testele PISA: Nu există un „glonț de argint” pentru îmbunătățirea educației
Editor: Luana Păvălucă
