Editorial Jurnal din negocierile pentru rezoluția pentru muncitorii transfrontalieri și sezonieri
Poate vă întrebați cum funcționează o negociere politică în Parlamentul European.
Subiectul: Rezoluția pentru protecția muncitorilor transfrontalieri și sezonieri. O inițiativă legislativă propusă de Renew Europe, prin Dacian Cioloș, și coordonată în Comisia de ocupare și afaceri sociale (EMPL) a Renew Europe, adică de subsemnatul. Asta înseamnă să ai influență în Parlamentul European, să poți și centra și da apoi gol cu capul ;-).
Contextul: încă de la începutul mandatului am obținut rolul de Raportor Renew pe dosarul Regulamentului 883 - coordonarea sistemelor de securitate socială. Lucrul pe acest dosar (zeci de ore de cercetare, documentare, întâlniri, negocieri) mi-a dezvăluit noi perspective asupra lipsei de protecție și minimă armonizare a legislației în ceea ce privește situația lucrătorilor mobili în spațiul comunitar.
Am lansat o consultare către Diaspora românească pentru a afla condițiile concrete și problemele cu care se confruntă. Dosarul s-a blocat însă cumva pe timpul președinției finlandeze a UE, iar cea croată nu părea că are ambiția și potența politică pentru deblocare. A venit apoi criza și moartea lui Nicolae Bahan, 57 de ani, într-un container de la o exploatație de sparanghel în Germania și să se infecteze zeci de lucrători români, polonezi și de alte naționalități din cauza condițiilor improprii de transport, cazare și lucru în agricultură, abatoare sau alte domenii, a făcut întreaga Uniune Europeană să vadă cu adevărat problemele structurale ale mobilității forței de muncă în Europa.
Am strâns dovezile, am trimis scrisori oficiale și am cerut prin Comisia de ocupare în luna aprilie o audiere a Comisarului pentru muncă Nicolas Schmit și a Autorității Europene pentru Muncă (ELA). Audierea a ridicat miza politică suficient ca toate grupurile politice să accepte inițiativa Renew pentru o rezoluție. Pe scurt, lucrurile nu se fac peste noapte, ci este rezultatul unui an întreg de eforturi concentrate pe acest subiect.
Acțiune: În echipă cu colegul meu Bogdan Deleanu, căruia îi mulțumesc și îi sunt recunoscător că lucrăm împreună, am scris prima versiune a textului, urmând să coordonăm apoi integrarea ideilor diferite (de la celelalte familii politice).
Formatul de lucru: call-uri pe zoom sau webex sau ce aplicație merge în acel moment. Prima oară doar echipele tehnice, iar când ajungem aproape de un compromis, eurodeputații repetă procesul la nivel de negociere politică, doar pe punctele principale.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Forma: Rezoluția are 3 părți - prima cu citări de legislație, a doua cu recitaluri (comentarii referitoare la situația existentă) și a treia care se numește partea activă, care este de fapt textul legal care contează.
Prima versiune, scrisă miercuri, 3 iunie are recitaluri de la A la V și 28 de paragrafe. Tăiem, tăiem (pentru că este prea lungă), rămân recitaluri până la M și 18 paragrafe.
Fiecare întâlnire este intensă, cu tensiune, dar și cu un gen de destindere specifică interacțiunilor între oameni bine pregătiți, care simt că fac ceva important și că se simte consensul în aer.
Luăm fiecare paragraf, punct cu punct. Noi am propus un text echilibrat: vrem protecția și drepturi pentru muncitori, dar fără a sufoca mediul de afaceri și a face locurile lor de muncă să dispară. Vrem să aibă unde munci și locui în siguranță, demn, fără abuzuri. Propunem și câteva idei noi dar cum e o rezoluție, cerem și aplicarea legislației deja existente.
Pe scurt, vrem drepturi și informație pentru muncitori, reguli mai clare și predictibile pentru angajatori, o piață unică mai puternică și o responsabilizare a autorităților naționale. Atenție: și din țara de origine - este firesc ca țările de proveniență să nu își abandoneze cetățenii și să nu reacționeze doar când apar scandaluri în media, ci acordând un sprijin permanent, prin informare, reacție imediată la abuzuri, ajutor în caz de accidente sau pentru repatriere, protecție socială minimală.
Celelalte grupuri au fiecare propriile poziții. Este interesantă combinația de grup politic cu nația celui sau celei care vorbește. Un vestic, un sudic sau un estic, chiar dacă sunt din același grup, nu vor zice mereu exact aceleași lucruri.
Popularii sunt reținuți. Vor rezoluția, dar nu vor idei noi, ci accentuarea legislației existente. Au și contribuții, dar și părți pe care le-ar dori șterse.
Socialiștii adaugă multe, multe puncte noi – unele bune, altele, zicem noi, poate cam în plus. Unele amendamentele sunt copy-paste de la sindicate, dar au și idei importante și bune.
Verzii vin cu multe soluții de mijloc, dar vor tare mult să discutăm în rezoluție despre migranți, ceva ce inițial ni se pare în afara contextului (noi fiind axați pe problemele românilor, polonezilor, etc.). Negociem și ajungem la un compromis – vom menționa migranții (pentru că sunt mulți sezonieri în agricultură și din afara UE) într-un singur loc.
În nici o secundă nu putem vorbi doar de români – rezoluția este despre tot UE.
Tot ce propunem trebuie să țină cont de asta, dar evident, să fie util și pentru români.
Conservatorii reformiști sunt mai degrabă de acord cu noi. Normal, cu o majoritate de polonezi în grup, simt și ei nevoia de mai multă acțiune din partea UE. Stânga nordică, cel mai mic grup, au și ei contribuții și multe constructive, pe care le acceptăm. Nu reușesc să își introducă ideile mai radicale.
Pe eurosceptici nu i-am invitat la negocieri. Sunt mulți, dar nici nu sunt la masă. Nici nu ar avea rost, ultima oară au zis că dacă sezonierilor nu le convine, să stea acasă. Și uite cum mărimea nu contează mereu, la nivel european.
Suntem aproape de un compromis, dar rămân încă puncte complicate, unde nu avem un acord. Noi, din Renew, suntem undeva la mijloc. Încercăm să promovăm și mobilitatea dar și drepturile muncitorilor. Socialiștii pun accentul pe protecție și cer multe lucruri, nu toate legate de scopul rezoluției. Popularii se tem de efectul asupra mediului de afaceri.
O sesiune durează 2-3 ore și la sfârșit simți că ai alergat un maraton. Fiecare paragraf e plin de sens, fiecare frază e combătută și toți se folosesc de orice tehnică, tergiversare, șmecherie. Noi dăm cu exemple și cazuri – mulți, mulți români ne-au scris despre problemele lor și acum putem în sfârșit să le folosim într-un moment cheie.
Deputații glumesc "în spiritul compromisului, ca să vă fac viața mai ușoară..". "Eu nu vreau să vă fac viața mai ușoară, dar fie, accept". E un limbaj relaxat care ascunde extrem de multă cunoaștere tehnică. Apar și dispar directive, regulamente, declarații și rapoarte de expertiză, articole obscure, se face referire la documente din anii 80 sau la legislații regionale.
Nu există traducere – totul e în engleză.
Și mereu, dar mereu, rămânem politicoși. Nimeni nu se înjură sau insultă sau se fac aluzii – chiar dacă problemele par uneori inițial insurmontabile. Ba chiar, încercăm să păstrăm zâmbetul pe buze în timp ce dansăm tango-ul compromisului.
Marți 9 iunie, avem un text final. Toate punctele noastre sunt în text. Dacă Comisia și Statele Membre vor implementa ce scriem acolo, situația muncitorilor se va îmbunătăți substanțial.
Ajungem miercuri 10 iunie de dimineață. Unul câte unul, grupurile ne confirmă că vor semna rezoluția. "Poate depunem un amendamente pe paragraful cutare sau cutare" mai zic, dar e greu, o versiune agreată în unanimitate este apoi greu de amendat pentru că nu ar avea șanse la votul în plenară acel amendament. La ora 14.00 ora României, propunerea co-semnată de 6 grupuri politice (caz rar de consens în Parlament) este depusă oficial. Documentul poate fi citit AICI.
Concluzie: Urmează, săptămâna aceasta, votul în plen. Am încredere că vom face un pas important pentru milioanele de lucrători mobili din Europa, în special pentru cei români, de la problemele cărora a plecat această inițiativă. Asta am promis în campania de acum un an, asta livrăm.
