Când România a început să fie afectată de pandemia de COVID-19, a fost clar că impactul socio-economic va fi resimțit rapid și profund. Temerile inițiale au fost că pandemia va afecta romii în mod diferit și disproporționat. După un an de la debutul pandemiei știm că aceste temeri au fost justificate.
Datele din monitorizarea în timp real a crizei la nivel de gospodărie și de comunitate arată că toți românii au fost afectați negativ de criză. De asemenea, datele arată că au fost afectați mai puternic și profund românii care, înainte de criză, se confruntau deja cu greutăți în ceea ce privește condițiile de trai și viața profesională.
Printre aceștia, romii se remarcă drept grupul de populație pentru care criza nu numai că a exacerbat decalajele existente, ci a și adăugat altele noi.
Dezavantajele existente au devenit noi greutăți în timpul pandemiei. 68% din gospodăriile rome trăiesc în locuințe supraaglomerate și nu au acces la apă curentă, ceea ce a făcut dificilă respectarea măsurilor de igienă și distanțare socială.
Datele Băncii Mondiale arată că siguranța alimentară rămâne o problemă pentru cele mai sărace gospodării din România de la izbucnirea pandemiei. Datele privind ocuparea forței de muncă arată că lucrătorii slab calificați și care lucrează în sectorul informal, dintre care disproporționat de mulți sunt romi, au șanse mai mari de a-și pierde venitul.
Măsurile de răspuns rapid ale guvernului au fost eficace în reducerea impactului în rândul lucrătorilor legali – dar, inițial, au lăsat lucrătorii care lucrează în sectorul informal mai puțin protejați. Comunitățile rurale marginalizate au fost, de asemenea, afectate mai grav de discontinuitatea serviciilor de sănătate.
Membrii a una din trei gospodării sărace nu s-au prezentat la programarea regulată pentru consultare, tratament sau monitorizare a sănătății.
Acest lucru este deosebit de îngrijorător, deoarece România înregistrează a treia cea mai mare rată de decese din Uniunea Europeană (UE) cauzate de boli tratabile.
Multor elevi romi le-a fost foarte greu odată cu închiderea școlii, din cauza accesului limitat la laptopuri și calculatoare sau la o conexiune stabilă la internet pentru a putea participa la cursuri online.
Estimăm o creștere semnificativă a disparității deja alarmante a alfabetizării funcționale în România: înainte de COVID-19, 41% dintre elevii în vârstă de 15 ani erau analfabeți funcționali și cu 1,5 ani de școlarizare în urma mediei UE.
Proiecțiile Băncii Mondiale arată că ponderea elevilor analfabeți funcțional poate crește cu până la 10 puncte procentuale ca urmare a închiderii școlilor. Pe lângă aceste pierderi de venituri și acces la serviciile de bază, romii s-au confruntat cu un nivel crescut de stigmatizare, învinovățire și discriminare în contextul pandemiei.
Pe măsură ce România intră în procesul de redresare economică, experiența romilor trebuie luată în considerare în cadrul procesului de concepere a noilor politici publice.
În primul rând, această experiență este importantă pentru că redresarea economică poate fi susținută doar dacă România valorifică aspirațiile și talentele tuturor cetățenilor săi, indiferent de originea lor etnică. Romii reprezintă un grup de populație tânără și în creștere.
Aceștia pot juca un rol esențial în dezvoltarea pe termen lung a țării. La fel de importante sunt provocările comunității de romi din timpul pandemiei, întrucât oferă o imagine clară ce evidențiază cele mai importante disparități ale dezvoltării teritoriale, sociale și economice a României. Eliminarea acestor disparități va ajuta economia României să fie mai puternică și societatea românească, în general, să fie mai rezistentă la șocurile viitoare.
Redresarea României necesită investiții ample în eliminarea disparităților de infrastructură și servicii, disparități care sunt specifice populației de romi, dar nu se limitează la această comunitate.
Acest lucru presupune mai mult decât o abordare axată pe integrare, adică nu doar integrarea noțiunilor de incluziune a romilor în strategiile guvernamentale și programele de investiții.
Pentru a avansa incluziunea romilor sunt necesare investiții bine definite în comunități. Aceste investiții trebuie să fie ghidate de rezultate dorite clare, precum și de indicatori de rezultat măsurabili.
Planul Național de Redresare și Reziliență, împreună cu Fondurile Sociale și de Investiții din cadrul perioadei de programare a UE pentru 2021-2027 oferă o oportunitate fără precedent pentru a face ca acest lucru să devină o realitate. Există cinci domenii prioritare care necesită o atenție specială:
1. Investiții în infrastructura de bază și serviciile sociale integrate care să deservească cele mai vulnerabile grupuri de populație;
2. Îmbunătățirea acoperirii și eficacității mecanismelor de ajutoare sociale;
3. Măsuri pentru a ne asigura că toți copiii, inclusiv cei mai vulnerabili, au acces la educație modernă, axată pe abilități de bază (învățământ primar) și digitale (învățământ primar și secundar), concomitent cu o atenție sporită oferită nevoilor specifice ale fetelor de etnie romă pentru ca acestea să nu renunțe la educație timpuri;
4. Îmbunătățirea accesului la asistență medicală primară, în special în comunitățile cele mai marginalizate;
5. Consolidarea politicilor active pe piața muncii pentru grupurile de populație inactivă și pentru muncitorii care lucrează la negru, cu accent pe femei și tineri.
O societate modernă și prosperă cu adevărat presupune ca întreaga societate să contribuie la creșterea economică și să se bucure de roadele sale.
România poate ajunge la un astfel de nivel de prosperitate dacă valorifică lecțiile crizei generate de pandemia de COVID-19.
În plus față de măsurile enumerate mai sus, este necesar și să fie recunoscute și abordate provocări mai greu de cuantificat, cum ar fi discriminarea și rasismul.
Interacțiunea cu toți românii pe această agendă într-un mod proactiv și constructiv va fi necesară pentru a îmbunătăți coeziunea socială și a permite egalitatea de șanse pentru romi în toate domeniile vieții lor.
Comunitățile locale pot juca un rol activ în acest proces. Ele sunt cele mai în măsură să exprime nevoile lor, să propună soluții și să identifice prioritățile pentru alocările bugetare.
Stabilirea mecanismelor care să facă cunoscute vocile și ideile comunităților locale va fi esențială pentru identificarea soluțiilor care dau roade.
Dacă toții membrii societății lucrează împreună, România poate deveni o țară prosperă în care toți cetățenii sunt apreciați și simt cu adevărat că fac parte din aceeași societate.
****************************
Roma experience can inform Romania’s post-COVID-19 successful recovery
When the pandemic hit Romania, it was clear that socio-economic impacts were going to be felt rapidly and deeply. And there were immediate concerns that the pandemic would affect Roma differently - and disproportionately.
One year into the pandemic, we know that these concerns were justified. Data from real-time monitoring of the crisis at household and community level show that all Romanians have been adversely impacted by the crisis.
The data also tell us that Romanians who were already experiencing challenges in their living conditions and work life before the crisis were affected more strongly and more deeply.
Among those, Roma stand out as the population group for which the crisis did not only exacerbate existing gaps, but also added new ones. Existing disadvantages translated into new challenges during the pandemic. 68 percent of Roma households live in overcrowded conditions and lack access to running water, which made it hard to comply with hygienic and social distancing measures.
World Bank data show that food security remains a concern for the poorest households in Romania since the outbreak of the pandemic. Employment data shows that low-skilled and informal workers, out of which many are Roma, were more likely to lose income. Government’s rapid response measures were effective in reducing negative impacts among formal workers – but initially left informal workers less protected.
Marginalized rural communities were also more severely impacted by health service disruptions. 1 in 3 poor households missed a regularly scheduled appointment for consultation, treatment or monitoring. This is particularly worrisome as Romania has the third highest rate of deaths from treatable diseases in the EU.
Many Roma students struggled with school closures because they did not have access to laptops or computers, or a stable internet connection to engage in distance learning.
We expect that this will significantly increase the already alarming gap in functional literacy in Romania: before COVID-19, 41 percent of 15-year-old students were functionally illiterate and 1.5 years in schooling behind the EU average.
World Bank projections show that the share of functionally illiterate students may increase by up to 10 percentage points as a result of school closures. In addition to these losses of income and access to basic services, Roma have experienced increased levels of stigmatization, scapegoating and discrimination in connection with the pandemic.
As Romania enters economic recovery, the Roma experience must be taken into account in the design of new public policies. First and foremost, this is important because economic recovery can only be sustained if Romania can capitalize on the drive and talents of all its citizens, regardless of their ethnic background.
Roma are a young and a growing population group, and they can play a critical role in the country’s long-term growth. Equally important, challenges of the Roma community during the pandemic provide a clear lens through which the most critical gaps in Romania’s spatial, social and economic development can be seen in sharp relief.
Closing these gaps will make Romania’s economy stronger and Romanian society at large more resilient to future shocks. Romania’s recovery requires comprehensive investments in closing infrastructure and services gaps that are specific - but not limited - to the Roma population.
This means going further than mainstreaming, i.e. integrating the Roma inclusion into government strategies and investment programs. Moving the needle on Roma inclusion will require specific targeted investments in communities that are driven by clearly defined outcomes and measurable result indicators.
The National Recovery and Resilience Plan (NRRP), coupled with the programming of the EU’s 2021-2027 Social and Investment Funds (ESIF) provide an unprecedented opportunity to make this a reality.
There are five priority areas that require particular attention:
1. Invest in basic infrastructure and integrated social services that reach the most vulnerable population groups.
2. Improve coverage and adequacy of safety nets.
3. Ensure that all children, including the most vulnerable, have access to modern education, focusing on basic (primary education) and digital skills (primary and secondary), and paying attention to the specific needs of Roma girls to ensure they do not drop out of education early.
4. Improve access to primary health care in particular in the most marginalized communities.
5. Strengthen Active Labor Market Policies (ALMPs) for inactive population groups and informal workers, with a focus on women and youth.
True prosperity in the modern world requires that the entire society contributes to economic growth and enjoys its fruits. Romania can achieve such prosperity building on the lessons of the crisis.
In addition to the measures listed above, there is also a need to acknowledge and address harder to quantify challenges such as discrimination and racism.
Engaging with all Romanians on this agenda in a proactive and constructive manner will be necessary to improve social cohesion and enable equality of opportunity for Roma in all areas of their lives.
Local communities can play an active role in this process. They are best placed in naming their needs, proposing solutions and identifying priorities for budget allocations.
Establishing mechanisms that bring in the voices and insights from local communities will be critical for identifying solutions that work. If the whole society works together, Romania can truly become a prosperous country where all citizens are valued and included.
