„Forța partidelor politice, ca și a oștirilor, e constituită, în primul rând, prin moralul lor. Cu un moral scăzut, nu poți să vezi o oștire biruitoare, cu un moral scăzut, nu poți să faci o organizație sănătoasă de partid. Partidul nostru își are autoritatea morală în sufletul său, în capitalul pe care l-a dobândit prin munca și inima sa. Dar unui partid, ca și unei oștiri, nu-i este destul să aibă numai oameni, trebuie să aibă și o organizare puternică. În lupta politică și socială, ca și în lupta armată, nu e destul să ai intenții frumoase, trebuie să ajungi la realizări, trebuie coordonate forțele într-un organism unit, înțelept și sănătos”. Sunt cuvintele marelui om politic și de stat Ionel Brătianu. Și ar trebui să fie pe biroul sau pe peretele fiecărui lider din Partidul Național Liberal, ca reamintire constantă a misiunii și responsabilității pe care o are.
Sigur, Brătienii au un loc special în istoria României. Cu tot subiectivismul, îi consider principalii artizani ai statului român modern. Nu e cam mult să ne comparăm cu ei, mai ales într-o perioadă atât de diferită? Nu fac o comparație, trasez un reper. Și da, indiferent cine va conduce Partidul Național Liberal, ar trebui să păstreze cuvintele și faptele Brătienilor drept reper.
Iar celor care mă întreabă de ce ar trebui să le pese românilor de alegerile din PNL le răspund de la bun început: pentru că aceste alegeri nu sunt doar despre PNL, sunt despre România. Sunt despre viitorul democrației românești, despre succesul unui partid de dreapta (și de patrimoniu) autentic, despre misiunea de a-i (re)apropia pe cetățeni de politică și politica de cetățeni. Toate aceste lucruri contează.
Am anunțat recent abordarea filialei PNL Sector 1 în alegerile interne: susținem o singură echipă unită, echipa liberală. Și câteva principii clare, pe care le vom supune atenției candidaților, spre a fi incluse în moțiunile lor. Iată două dintre ele: „cetățenii pe primul loc” și „cea mai importantă funcție într-un partid este cea de membru”. Le voi aborda pe fiecare.
Cetățenii pe primul loc
În afara bulei noastre, fie că alegem să vedem sau nu, capcana extremismului nu a dispărut. Iar acesta poate deveni o amenințare reală atunci când forțele democratice liberale stau pe margine. Ca principal partid de guvernământ, PNL are datoria să se (re)conecteze cu cetățenii și nevoile lor.
O întrebare pentru care viitorul președinte al PNL trebuie să aibă un răspuns: cum vom reuși să ne întoarcem la cetățenii pe care îi reprezentăm și în slujba cărora suntem?
Cum vom reuși să îi facem să înțeleagă, printre fumigene populiste și socialiste, că o țară nu se schimbă de azi pe mâine? Că în 1989 românii l-au dat jos pe Ceaușescu, dar nu au reușit să doboare comunismul? Că e timpul reformelor curajoase, dureroase (reforma sectorului public, reforma sistemului de pensii, regionalizare/descentralizare etc.), dacă vrem să dăm șansa copiilor noștri să nu mai fugă de România? Nici Roma nu s-a construit într-o zi, nici Ilie Bolojan nu a schimbat Oradea într-un an și nicio autostradă nu se construiește bătând din palme. Dar românii au nevoi urgente și nu mai au răbdare.
Care ar fi soluția? Să avem mai puțini politicieni și mai mulți lideri. Oameni politici, în slujba semenilor lor; oameni care să știe să îi asculte pe români, să stea în fața lor cu fruntea sus, să le înțeleagă problemele și să acționeze. Să comunice clar și sincer că schimbările vor dura și vor durea. Și să fie dispuși să deranjeze diverse interese.
E cât se poate de natural ca o astfel de abordare să pornească de la cel mai vechi partid parlamentar din Europa. Îl provoc, așadar, pe viitorul președinte al PNL să vină cu un proiect pentru această reconstrucție a partidului: un sistem prin care zi de zi, oră de oră, la toate nivelurile de funcții politice și publice, reprezentanții Partidului Național Liberal să fie conectați cu cetățenii pe care îi slujesc.
Și ajungem, astfel, la piesa de rezistență a acestei paradigme: comunicarea. Modelul controlat, profesionist, „la dungă” și cu un design perfect nu mai face like-uri. Oamenii nu rezonează cu mesaje rigide. Oamenii au nevoie de autenticitate, de consistență, de un flux de comunicare permanent, prin toate canalele și metodele pe care le avem la dispoziție. De la live-uri din teren la sesiuni de Q&A (întrebări & răspunsuri), mese rotunde, adunări cetățenești în cartiere, community organizing, bugetare participativă și multe altele.
Avem drept aliat tehnologia, care ne aduce mai aproape că oricând, mai rapid ca oricând. O aplicație pentru propuneri legislative din partea cetățenilor? Un formular centralizat de petiții? O raportare transparentă a activității fiecărui ales? Toate, la un click distanță.
Cea mai importantă funcție într-un partid este cea de membru
În citatul de la începutul articolului, Ionel Brătianu spunea că unui partid, ca și unei oștiri, nu-i este destul să aibă numai oameni, trebuie să aibă și o organizare puternică. Iar pentru ca această organizare să nu rămână doar un slogan, trebuie că toți liberalii, de la toate nivelurile, să înțeleagă că cea mai importantă funcție într-un partid este cea de membru. Și să acționeze în consecință.
De ce fug tinerii de politică? Ce se întâmplă cu o persoană care intră într-o filială a Partidului Național Liberal și, cu onestitate și dorință de implicare, își depune adeziunea? Cum atragem noi membri și cum valorificăm resursa umană pe care deja o avem? Cum identificăm și formăm viitorii lideri? Iată alte întrebări cheie pentru viitorul președinte PNL.
În mod evident, membrii unui partid politic sunt diferiți. Fiecare are nevoi și resurse specifice, iar forța organizației este dată tocmai de capacitatea de a-i implica pe fiecare acolo unde pot și unde merită.
Spre exemplu, studiile de specialitate despre generațiile Y și Z spun că acești tineri, indiferent în ce se implică, au nevoie să simtă că fac diferența. Că sunt parte din schimbare. Că o generează. O altă categorie este cea a oamenilor trecuți prin viață, cu importante realizări profesionale, care vor să dea ceva înapoi societății într-o nouă etapă a vieții lor. O alta este a profesioniștilor care muncesc 80-100 de ore pe săptămână, dar vor să contribuie periodic cu timpul și expertiza lor.
Pornind de la aceste realități, PNL va fi cu atât mai puternic cu cât va reuși să genereze oportunități de implicare adecvate fiecărui profil de membru. Pentru unii, aceasta înseamnă acțiuni de stradă și în comunitate. Pentru alții, generarea unor politici publice de impact, pe modelul fundațiilor și institutelor afiliate partidelor occidentale, cu sesiunile lor de lucru, întâlnirile politicienilor locali cu alegătorii, forumuri, dezbateri. Cu o finalitate clară în proiecte legislative, proceduri administrative, proiecte de dezvoltare. Și așa se generează un cerc virtuos: motivație - implicare - rezultate - motivație.
Nu în ultimul rând, meritocrația și principiul omului potrivit la locul potrivit nu trebuie să rămână doar cuvinte frumoase pe un website de prezentare. Ci esența organizării interne și a propunerilor formulate pentru funcțiile de răspundere publică.
În loc de concluzie
Alegerile interne au rolul lor în viața unui partid, dincolo de titlurile bombastice și de goana după senzațional. După mine, este cel mai bun moment să vorbim despre valorile și istoria Partidului Național Liberal, ca fundament al construcției pe care o clădim astăzi. Nu doar pentru PNL, ci pentru democrația românească. Pentru că visul României din care nimeni să nu mai plece și în care toți cei plecați să se întoarcă implică un lucru simplu: să învățăm cu toții să iubim politica.
