Despre vizita familiei regale britanice în România și alte state europene

Data publicării: 31.03.2017 11:06

Profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane al Universității Paris 1 – Sorbona, are două masterate la Paris (la Scoala Normala Superioară, Universitatea Paris 1 – Sorbona) și o specializare postuniversitară la Școala Națională de Administrație din Paris. A lucrat la Înaltul Consiliu al Francofoniei, a fost jurnalist la Radio France Internationale, consilier special pentru Francofonie al Ministrului Afacerilor Externe și director general al Direcției generale a cooperarii externe, din cadrul Institutului Cultural Roman.

Familia regală reprezintă un adevărat atu al diplomației britanice, folosit pentru promovarea Regatului Unit în exterior, menținerea unor legături privilegiate cu monarhii din întreaga lume.

Este un element al soft power-ului britanic. Importanța familiei regale crește odată cu lansarea acestui concept de Global Britain, în care orientarea spre Commonwealth va reprezenta tot mai mult un mijloc de compensare a ieșirii din Uniunea Europeană.

Rolul diplomatic al Casei Regale britanice s-a întărit tot mai mult pe fondul decolonizării și dorinței de a se conserva relații privilegiate cu fostele colonii.

Regina Elisabeta și-a asumat pe deplin acest rol, în cursul lungii sale domnii, realizând peste 170 de vizite în țările Commonwealth-ului și alte 100 în alte state.

Regina este șef al Commonwealth-ului, o asociație de state, 54 la număr, care însumează peste 2,3 miliarde de consumatori și peste 15 state în afara Regatului Unit — dintre care unele țări foarte importante, precum Canada și Australia, care vor avea un rol tot mai mare în comerțul exterior britanic.

Brexitul impune Regatului Unit, mai ales din cauza incertitudinii care planează asupra manierei în care se vor purta negocierile, utilizarea acestei forme eficiente de diplomație.

Londra nu vrea un acord care să îi permită rămânerea în spațiul economic european, vrea un angajament financiar suplu față de comunitatea europeană, vrea o coordonare cu UE pe anumite dosare de politică externă și vrea respectarea drepturilor cetățenilor britanici de pe continent.

Londra vrea să se asigure că vocile celor care susțin un hard Brexit rămân minoritare pe parcursul negocierilor și că gestionarea Brexitului se va face într-un spirit cât mai constructiv.

Cuplul princiar William și Kate s-a deplasat la Paris unde a fost primit de președintele Francois Hollande, iar prințul Charles și Camilla au început un turneu în Germania, Austria, Italia, Vatican și România.

Pentru noi românii, având în vedere și implicarea cu totul specială a moștenitorului Coroanei britanice în promovarea României, vizita are și o puternică încărcătură afectivă care favorizează în mod indiscutabil atmosfera discuțiilor mai tehnice, pe subiecte privind felul în care România se va poziționa în UE în cadrul negocierilor privind Brexit-ul, dar și a felului în care Londra va înțelege să menajeze anumite sensibilități ale Bucureștiului, mai ales cele legate de drepturile cetățenilor români din Marea Britanie și combaterea traficului de persoane.

Despre autor: Ștefan Popescu este profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane al Universității Paris 1 – Sorbona, are două masterate la Paris (la Scoala Normala Superioară, Universitatea Paris 1 – Sorbona) și o specializare postuniversitară la Școala Națională de Administrație din Paris. A lucrat la Înaltul Consiliu al Francofoniei, a fost jurnalist la Radio France Internationale, consilier special pentru Francofonie al Ministrului Afacerilor Externe și director general al Direcției generale a cooperarii externe, din cadrul Institutului Cultural Roman.