De ce vrea Dragnea să mai dea „o sută de lei” la salarii și pensii
De voie, de nevoie, PNL și-a făcut curățenie pe listele de candidați, reușind pe alocuri chiar unele surprize plăcute, prin atragerea unor personalități din afara scenei politice. USR, la rândul său, nu a procedat la fel ca alte formațiuni recent înființate și nu s-a transformat într-un aspirator de traseiști, preferând să-și formeze listele de candidați cu ceva tehnocrați și cu mulți oameni nou intrați în politică. Or, din această perspectivă, este evident că nici Dragnea, nici Ponta, nici Tăriceanu, nici Ghiță și nici Băsescu nu au prea multe motive să se simtă confortabil.
E adevărat că strada manifestă adeseori letargie și că, apăsați de diferite probleme și scârbiți de ce se întâmplă în jur, oamenii par indiferenți sau resemnați. Dar, nu poți ști niciodată de unde sare vreo scânteie, nu? Așa că, mai bine deturnezi temporar atenția de la candidați pătați, de la dosare penale și alte probleme, vorbind doar despre salariile bugetarilor, despre sporuri și despre pensii. Iar pentru un plus de presiune, îi scoți la înaintare și pe sindicaliștii aceia plătiți cu până la 7.500 de euro pe lună.
Prin repunerea acum pe tapet a problemei creșterii salariilor bugetarilor, social-democrații și liberal-democrații ating, de fapt, un dublu scop. Pe de o parte, bagă în corzi actualul Guvern și, în special, pe premierul Dacian Cioloș, preluat ca stindard și de PNL, și de USR. Discursul este simplu: bani sunt, noi (în principal PSD și ALDE, dar și UDMR și alte partide preocupate de binele românilor) vrem să vi-i împărțim, ca să trăiți mai bine și să simțiți creșterea economică, dar nu ne lasă Cioloș și cei care-l susțin!
Degeaba vorbesc analiștii și membrii Guvernului de deficit bugetar, procente din PIB, anvelopă salarială și semnalele proaste transmise investitorilor. Dragnea, Tăriceanu și oamenii lor o țin una și bună. „Klaus Iohannis s-a lăudat (...) cu creşterea economică făcută posibilă de guvernarea PSD. Cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, ne spune. (...) Şi atunci, domnule Preşedinte, de ce vă opuneţi, împreună cu guvernul tehnocrat, creşterii salariilor din educaţie şi sănătate cu 15%?”, dă tonul Liviu Dragnea. „Trăim într-un paradox pe care domnul Cioloş nu vrea să-l explice: România are anul acesta o creştere economică prognozată de 6% din PIB, probabil cea mai înaltă din Europa. Întrebarea pe care eu o adresez domnului Cioloş este următoarea, pe care o pun toţi românii: unde sunt banii? (...) Creşterea economică trebuie să se transfere în creşterea puterii de cumpărare, în salarii, în pensii”, strigă și Călin Popescu Tăriceanu. Evident, întrebările sunt urmate de „o garanție”: social-democrații și aliații lor se vor lupta în Parlament pentru creșterea salariilor „pentru că așa aducem creșterea economică în buzunarul românilor”.
Pe de altă parte, monopolizând canalele media și spațiul public cu discuția despre salariile bugetarilor, sporuri și pensii, minimizează posibilitatea ca oamenii să analizeze cu atenție listele de candidați și să penalizeze ori, din contră, să crediteze anumite partide, în funcție de scheletele din dulap ale unor politicieni, respectiv, de performanța și integritatea altora.
Or, de fapt, tocmai aceasta ar fi cheia pentru a construi un viitor mai bun, pentru a ajunge să trăim într-o Românie cu adevărat corectă și prosperă. Cei care s-au învățat să bage mâna până la cot în borcanul cu miere să fie înlăturați și puși să plătească, iar în locul lor să fie promovați alții. Nu de alta, dar toți acești politicieni hârșiți și cu probleme penale pe cine au păgubit? Pe noi toți. Inclusiv pe profesorii care se plâng că au salarii mizere, pe doctorii care se simt umiliți și cer o viață demnă și repararea inechităților, pe polițiștii care spun că lucrează în condiții inumane și pe funcționarii care vorbesc de discriminare salarială.
Când Liviu Dragnea a intervenit, așa cum susțin procurorii DNA, pentru ca două secretare de la PSD Teleorman să fie angajate fictiv la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman cine a fost prejudiciat? Cumva bugetul Direcției și doi oameni care ar fi putut ocupa, pe drept și pe bune, cele două posturi? Iar când Dan Șova, colaborator și partener de afaceri al ex-premierului Victor Ponta, a prejudiciat complexurile energetice Turceni și Rovinari, cu aproape un milion de euro, nu au fost afectați oamenii care munceau acolo? Dar când un grup infracțional organizat a pus la cale retrocedarea ilegală a unor terenuri în Băneasa și Snagov, creând un prejudiciu de peste 145 milioane euro (dosarul în care este acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului Călin Popescu Tăriceanu)? Iar exemplele pot continua la nesfârșit. Microsoft, Poșta Română I (în care a fost condamnat ex-directorul Mihai Toader), Poșta Română II (în care au fost,
ieri, trimiși în judecată un fost director și doi oameni de afaceri), ICA, ANRP 1, ANRP 2, ANRP 3 etc.
Unele dosare au ajuns la sfârșit prin condamnarea inculpaților, altele sunt încă pe rolul instanțelor. Numai în dosarele trimise anul trecut în judecată, „banii dați mită au fost de 431 milioane de euro, o sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018”, după cum preciza procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, la bilanțul pe 2015 al Direcției Naționale Anticorupție.
Cei care sunt tentați astăzi să se bucure că liderii PSD și ALDE le promit măriri de salarii și pensii ar trebui să nu uite că orice act de corupție a produs o gaură în bugetul unei instituții sau al statului, astfel că nu au mai rămas bani pentru investiții, pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, creșterea salariilor, etc.
Și încă două-trei detalii pentru cei care se îmbată zilele acestea cu apă rece la gândul că, votându-i pe social-democrați și aliații lor, vor scăpa de impozite și de taxe, li se vor dubla, tripla, cvadrupla salariile, pensiile, conturile.
- Dacă aleșii adoptă acum modificările vizând majorarea salariilor în sănătate și educație, Parlamentul se situează în afara legii, încălcând art. 17 din Legea responsabilității fiscal-bugetare, care spune că nu se pot promova cu mai puțin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului acte normative care implică creșterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor.
- În primele nouă luni ale anului, cheltuielile cu salariile bugetarilor au reprezentat 24,5% din toate cheltuielile statului, cu trei procente în plus față de anul 2014.
- În perioada august 2015-august 2016, salariile în sectorul bugetar au crescut cu 23,6%, de două ori mai mult decât salariile din sectorul privat.
