Totul pleacă de la o întrebare‑cheie: ce ne dorim, de fapt, de la București? Să fie o mare Capitală europeană. Să ne mândrim cu acest oraș. Să fie un loc în care să ne fie drag să trăim, să muncim și să iubim. Să ne creștem aici în siguranță copiii și nepoții. Să ne ofere oportunități profesionale și clipe de neuitat pentru timpul liber. Să ne regăsim aici încrederea în noi înșine și unii în ceilalți. Să fim un exemplu pentru o țară întreagă. Toate acestea sunt răspunsuri de bun‑simț.
Și toate se pot reduce la unul singur: Bucureștiul trebuie să fie cel mai dinamic motor de dezvoltare al României. Dezvoltarea înseamnă locuri de muncă mai bune, servicii publice de calitate, oportunități, ordine și liniște.
Miza dezvoltării Bucureștiului nu este una locală, ci una națională și chiar europeană, prin efectul de multiplicare pe care un motor economic puternic îl are. Aici e forța latentă a unei mari capitale, în fapt, forța oamenilor ei, ținută în loc de ani de lentoare și incompetență administrativă.
Bucureștiul este cel mai important motor economic al României și nu are alta varianta decât să-și asume rolul de lider. Are vocația și are potențialul. Ca dovada, deși nu a avut parte de primari competenți în ultima perioadă, economia Bucureștiului a prins din urmă regiunile cele mai dezvoltate din Europa, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană (UE). Totuși, acest lucru nu se reflectă în nivelul de trai al bucureștenilor, în calitatea serviciilor publice, în modul în care arată și funcționează orașul.
În plan economic, Bucureștiul se bate de la egal la egal cu cele mai performante orașe din Europa. Ca PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, am depășit Roma, Berlin, Madrid, Amsterdam, Viena, Budapesta și multe alte capitale europene. Aceasta înseamnă că în București s‑ar putea trăi mai bine, în teorie, decât în toate celelalte locuri. Dar realitateacotidiană contrazice cifrele seci.
De ce? Răspunsul este tot în cifre. În ceea ce privește performanța administrației publice, Bucureștiul este pe ultimul loc în UE. Da, ați citit bine. Conform indicelui de performanță a administrației publice, compilat de către Comisia Europeană,Bucureștiul se află pe ultimul loc. Performanța dezastruoasă afostelor administrații se vede peste tot în oraș: centrul istoric alBucureștiului arată ca după bombardament, cu trotuare sparte încă de acum 5 ani (și rămase nereparate), cu clădiri cenușii și pline de mâzgăleli, cu mașini parcate peste tot, cu spații publice unde îți este frică să îți scoți copiii.
Discrepanța evidentă dintre performanța bucureșteanului de rând și performanța administrației bucureștene se vede clar în diferența dintre PIB‑ul Bucureștiului și performanța Bucureștiului pe indicele european al calității administrației publice. Bucureștenii au pus orașul în top, iar primarii din ultimii ani l‑au tras în jos.
Este evident că problema cea mai mare a Bucureștiului ultimilor ani este că nu a avut un primar care să iubească cu adevărat orașul. Orașul nostru a trăit numai prin cârpeli și stins incendii – uneori la propriu, iar tragedia din clubul Colectiv este o rană încă deschisă, care trebuie să ne reamintească zi de zi faptul că indiferența și corupția costă uneori vieți omenești. Nu există nicio viziune asumată pentru București, așa cum nu există un portofoliu matur de proiecte strategice, iar managementul investițiilor de zi cu zi lipsește cu desăvârșire. Se anunță cu surle și trâmbițe autostrăzi suspendate, străpungeri și lărgiri de bulvarde, dar toate au rămas pe hârtie. Iar obiectivele unde s-au tăiat panglici nu sunt nici acelea duse până la capăt. Este cazul Pasajului Basarab, care nu este nici în ziua de astăzi recepționat.
Toate acestea sunt resimțitite de bucureșteni, care nu se simt bine în orașul lor. Un studiu realizat de Banca Mondială în urmă cu câțiva ani arată cu bucureștenii sunt printre cei mai nemulțumiți din țară cu privire la orașul în care locuiesc, pe când clujenii și orădenii sunt cei mai mulțumiți de comunitatea lor. Din păcate, Capitala este întrecută de de alte orașe mult mai mici, cu o economie mult mai puțin performantă și cu resurse bugetare mult mai firave.
Detalii și date concrete găsiți în „Planul pentru București”, editura Litera, 2024 (https://www.litera.ro/planul-pentru-bucuresti-afdiv336).
Bucureștiul a fost administrat prost. Este o realitate care ne cheamă pe toți la acțiune. „BucurEȘTI TU”. Tu, bucureșteanul. Tu ai făcut din București unul dintre cele mai performante orașe din Europa. Este rândul administrației publice să se ridice la acest nivel, să îi ajute pe cetățeni să își atingă potențialul, nu să le pună piedici la tot pasul și să îi tragă în jos. Ajung deceniile irosite între experimente care fie „au furat, dar au și făcut”, fie „n‑au făcut, dar au furat”, fie „n‑au furat, dar nici n‑au făcut”. Este vremea schimbării.
