De ce îi este CCR atât de greu să ia o decizie în favoarea lui Dragnea
Curtea Constituțională a amânat pentru 27 aprilie pronunțarea pe legea care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să pretindă funcția de premier. Deci, nu cu o săptămână, nici cu două, ci cu peste trei săptămâni. Întâmplător sau nu, pe 25 aprilie am putea asista la o turnură interesantă în al doilea dosar penal al șefului PSD.
De data aceasta, președintele CCR, Valer Dorneanu, nici măcar nu ne-a mai spus căror factori se datorează noua amânare, a treia. După declarațiile de acum două săptămâni, când i-a scăpat porumbelul cu presiunile politice care s-ar exercita asupra Curții și cu cheia politică în care trebuie analizată „o asemenea reglementare delicată”, Dorneanu a considerat că mai bine nu mai spune ceva.
Știm, însă, tot din declarațiile lui Dorneanu de până acum, că sesizarea Avocatului Poporului pe Legea nr. 90/2001 ar implica „mult studiu”, „probleme de oportunitate, de legiferare” și semne de întrebare legate de existența unei „anumite lipsă de coerență” în ceea ce privește interdicțiile prevăzute de lege. „Multe alte probleme pe care nu le putem discuta acum că, până la urmă, v-aș spune soluția”, declara Dorneanu, la amânarea precedentă, din 4 martie. Cu alte cuvinte, președintele Curții, instalat în acea funcție înaltă exclusiv cu ajutorul PSD, are soluția, dar îi este destul de greu să-i convingă și pe ceilalți colegi de ea, astfel încât să se atingă majoritatea necesară adoptării unei decizii.
Dar, la urma urmei, ce-i așa de special în banala formulare „pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege”? Pentru majoritatea oamenilor, nu e nimic special, iar răspunsul ar fi trebuit să fie dat instantaneu. Căci, nu-i așa, cum poți să fii ministru sau, și mai mult, prim-ministru, când ai fost condamnat penal? Eventual, chiar pentru corupție?
Pentru magistrații constituționali lucrurile nu par însă la fel de simple. De ce? Greu de spus. Mai ales că Legea fundamentală spune că „funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate în condițiile legii”, iar membrii Guvernului nu sunt nici pe departe aleși, așa cum a încercat Liviu Dragnea să inducă în spațiul public, când se victimiza că ar fi decăzut „pe viață” din dreptul de „a fi ales”.
Mai mult de atât, Curtea însăși a stabilit (prin Decizia nr. 536/2016) că o condamnare „determină schimbarea situației juridice a persoanei care exercită demnitatea publică și o descalifică pe aceasta din punct de vedere legal și moral pentru ocuparea funcției”.
Și, atunci, cum ar putea acum Dorneanu și alți judecători ai Curții să spună taman invers? Păi, nu prea pot și putem bănui că discuțiile sunt extrem de aprinse în spatele ușilor închise și că amânările repetate au legătură cu acest lucru.
Cât de mult poate fi amânată luarea unei decizii înainte ca CCR să cadă în ridicol, rămâne de văzut. Merită, însă, remarcat faptul că noul termen anunțat pentru dezbaterea sesizării Avocatului Poporului este la două zile după un moment esențial în al doilea dosar penal în care este implicat șeful PSD: pe 25 aprilie, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție vor aprecia dacă procesul merge mai departe sau nu. La ultimul termen, din 28 martie, instanța a cerut procurorilor DNA să precizeze, în scris, exact ce legi ar fi încălcat fiecare dintre inculpații din dosar, inclusiv Liviu Dragnea și fosta sa soție, Bombonica Prodana. Aceasta în condițiile în care principala acuzație în dosar este de abuz în serviciu, iar Curtea Constituțională a stabilit, după cum știm, că miniștrii, aleșii locali sau funcționarii publici pot fi acuzați de comiterea acestei infracțiuni doar dacă au încălcat legislația primară (legi și ordonanțe, simple ori de urgență), nu și legislația secundară. Momentul 25 aprilie va fi cu atât mai interesant cu cât patru dintre inculpații în dosar și-au recunoscut deja vinovăția și au cerut să fie judecați prin procedură simplificată.
Dacă procesul lui Dragnea încetează pe 25 aprilie, șeful PSD va fi de neoprit. Dacă nu încetează, rămâne pe masă posibilitatea unei a doua condamnări, ceea ce ar grăbi sfârșitul politic al acestuia. Deja, sunt voci care spun că Liviu Dragnea va pierde funcțiile din Parlament și de la partid dacă va fi condamnat în prima instanță.
Probabil de aceea și-a ascuțit discursul și ex-premierul Victor Ponta, care a trecut de la critici, mai voalate sau directe, la jigniri și chiar amenințări (vezi declarația de azi, cum că va spune „un adevăr” ori de câte ori va zice Dragnea „o minciună” despre el).
Altfel, social-democrații rămân neabătuți pe drumul lor care ar trebui să-i scape de dosare penale și de procurorii incomozi.
Pe de o parte, ministrul Justiției, Tudorel Toader, vorbește de derularea unui audit extern la Parchetul General, la DNA și DIICOT. Nu este foarte clar ce ar trebui să însemne acest audit extern și nici cine îl va face, dar știm că obiectivele acestuia sunt „multe” și că le va stabili ministrul Justiției. Ministru pe care social-democrații și l-ar dori și mai dur, mai neiertător cu DNA și cu Parchetul General. Evident, suficiente motive pentru a bănui că monitorizarea se va constitui într-o formă de presiune asupra anchetatorilor.
Pe de altă parte, în Parlament continuă seria modificărilor nocive. Sunt depuse noi și noi proiecte sau sunt scoase de la naftalină proiecte mai vechi, care servesc scopului. Un astfel de proiect este cel aprobat, chiar marți, de Comisia juridică a Camerei, prin care se desființează noțiunea de conflict de interese pentru funcționarii publici.
Și mai sunt celelalte decizii sensibile așteptate de la Curtea Constituțională, începând cu pragul de la care se poate vorbi de abuz în serviciu (sesizarea depusă de fosta soție a lui Liviu Dragnea).
Până atunci, să-l mai ascultăm un pic pe Liviu Dragnea vorbindu-ne despre cât de mult vor crește salariile bugetarilor și despre cum Guvernul PSD va aduce bunăstarea prin legea salarizării unitare, deși și aici încep parcă să scârțâie lucrurile pentru social-democrați.
