Cresc salariile bugetarilor? S-ar putea să iei o pensie mai mică
Institutul Național de Statistică a publicat, marți, datele privind salariile medii - net și brut - aferente lunii ianuarie 2018. Dincolo de constatarea că salariul mediu net în ianuarie 2018 a fost mai mic decât cel din decembrie 2017, cifrele indică o creștere tot mai accelerată a salariului mediu brut, fapt care ar trebui să ne bucure, gândindu-ne că românii sunt din ce în ce mai bine plătiți pentru munca prestată. Totuși, dacă sunteți angajat la privat și, în ultimii patru ani, salariul brut nu v-a crescut cu 84%, aceleași cifre v-ar putea întrista. Nu de alta, dar înseamnă că, atunci când va veni vremea, veți primi o pensie mai mică.
Potrivit Legii pensiilor în vigoare, cuantumul pensiei rezultă din înmulțirea punctajului mediu anual realizat cu valoarea unui punct de pensie. Acesta din urmă (valoarea punctului de pensie) este stabilit de Guvern și ajustat periodic (acum este 1.000 de lei, de la 1 iulie va fi 1.100 lei). Să vedem ce este însă celălalt factor: punctajul mediu anual realizat. Acesta este, de fapt, o medie a tuturor punctajelor lunare, care sunt determinate, la rândul lor, printr-o împărțire simplă a salariului brut (venit asigurat) la salariul mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.
Or, dacă salariul brut al angajatului nu ține pasul cu salariul mediu brut pe economie evident că rezultă un punctaj lunar mai mic și, dacă situația se perpetuează, o pensie mai mică în final.
Să luăm câteva exemple concrete pentru o mai bună înțelegere a situației.
Să luăm în calcul un angajat la privat care avea în ianuarie 2017 un salariu brut de 4.000 de lei. De ce angajat la privat? Pentru că, față de angajații la stat, cei din privat nu doar că sunt mult mai mulți, dar sunt și mai expuși posibilității de a le fi înghețate salariile (nu există și nici nu ar avea cum să existe legi care să-i oblige pe patroni să majoreze salariile o dată la câteva luni, așa cum se întâmplă la stat, sindicatele fie nu există, fie nu au forța necesară pentru a pune presiune pe angajatori, patronii nu trăiesc din împrumuturi continue, așa cum face statul, etc.).
Cu salariul brut de 4.000 de lei, angajatul nostru plătea în ianuarie anul trecut 420 lei la asigurări sociale (CAS - 10,5%), avea un net de 2.806 lei și îi rezulta un punctaj lunar de 1,26 (4.000 : 3.168; pentru ușurință, trecem doar două zecimale din cele cinci cu care se calculează, potrivit legii, punctajele pentru pensie).
Trece anul, bugetarii primesc diferite majorări de salarii (înainte sau după intrarea în vigoare a noii legi a salarizării unitare), este implementată și „revoluția fiscală”, cu a sa trecere de contribuții care pompează și mai mult în salariile brute. Ajungem în 2018.
Prima variantă. Dacă este ghinionist și lucrează la o firmă care nu a vrut sau nu și-a permis să crească salariile brute cu 20% pentru a compensa trecerea contribuțiilor, angajatul nostru a rămas cu un salariu brut de 4.000 de lei. Acum, asigurările sociale sunt 1.000 de lei (CAS - 25%), salariul net a scăzut la 2.340 lei, iar punctajul lunar este de doar 0,96 (4.000 : 4.143). La actuala valoare a punctului de pensie ar însemna că angajatul nostru a pierdut, pe parcursul unui an, cam 300 de lei din pensie.
Veți spune că sigur nu există astfel de situații, ca brutul să fi rămas pe loc, iar netul să fi scăzut, căci guvernanții ne-au asigurat de atâtea ori că au făcut toate calculele și că totul va fi bine după „revoluția fiscală” („Eu pot să garantez că niciun salariu din România nu va scădea în momentul în care vom schimba sistemul de contribuții”, Lia Olguța Vasilescu, ministru al Muncii, noiembrie 2017). Poate da, poate nu, dacă ținem cont că, luna trecută, mai puțin de jumătate din contractele de muncă fuseseră modificate prin acte adiționale.
A doua variantă. Angajatul nostru lucrează la o firmă ai cărei patroni/acționari fie au majorat salariul brut, fie au optat pentru acordarea de bonusuri și prime, astfel încât, chiar dacă angajatul rămâne în contract cu un salariu brut de 4.000 de lei, tichetele cadou și primele îl ajută să nu plece acasă cu mai puțini bani în mână față de luna decembrie 2017. De ce luăm la pachet cele două situații? Pentru că și tichetele, bonusurile, primele, premiile, recompensele, stimulentele, etc. se iau în considerare când este vorba de punctajul lunar pentru pensie. Aceasta deoarece punctajul lunar se calculează, repet, împărțind salariul brut al angajatului la salariul mediu brut comunicat de INS, iar Codul de procedură fiscală precizează că „veniturile brute din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relații contractuale de muncă, raport de serviciu, act de detașare precum și orice sume de natură salarială primite în baza unor statute speciale prevăzute de lege, indiferent de perioada la care se referă”.
Pentru ca banii în mână să fie la fel, angajatul nostru ar trebui să primească suplimentar, sub diferite forme, 800 de lei.
Punctajul lunar aferent lunii ianuarie 2018 este de 1,15 (4.800 : 4.143). După cum se vede, în această ipoteză, angajatul a pierdut, pe durata ultimului an, cam 100 de lei din pensie.
Dar, mai există două scenarii și mai pesimiste. Primul presupune că angajatul nostru are același salariu brut (de 4.000 de lei) din 2014 încoace. Dacă în ianuarie 2014, el avea un punctaj lunar la pensie de 1,77 (4.000 : 2.250), acum el are, în cel mai bun caz, 1,15.
Al doilea scenariu îi privește, de data aceasta, pe românii care au doar venituri din activități independente (drepturi de autor, arendă, chirii, dividende, etc.). Actuala formă a Codului fiscal le dă posibilitatea de a alege la ce venit să plătească contribuția de asigurări sociale, stabilind doar că venitul ales nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe țară (1.900 lei, în prezent). Să ne gândim ce se întâmplă cu punctajele lunare de pensie (cele care determină, în timp, punctajele anuale și, ulterior, media acestora) dacă omul va fi tentat să plătească CAS doar la salariul minim brut pe țară? Ca să ne facem o idee, să vedem că punctajul pe ianuarie 2018 ar fi de doar 0,45 (1.900 : 4.143).
Optimiștii ar putea spune că unul-doi...patru-cinci ani în care punctajele lunare tot scad nu prea contează în economia generală a zecilor de ani care formează stagiul de cotizare. Da, dar dacă, din diferite rațiuni care nu țin de angajat, salariul lui brut nu reușește să țină pasul cu salariul mediu brut pe economie, pentru calculul căruia se pun în aceeași oală și salariile minime, dar și cele de peste 16.000 lei din ministere și cele tot mărite din primării și consilii județene (exemple AICI și AICI )?
