Cel mai bine plătit bugetar și cum răstoarnă el argumentația ministrului Lia Olguța Vasilescu
Angajați din Educație, Poliție, Cultură și Justiție spun că le scad salariile, cei care lucrează part-time se plâng că trebuie să vină cu bani de acasă pentru a-și plăti dările către stat, IT-iștii, persoanele cu handicap, sezonierii, cei din cercetare-dezvoltare și cei cu venituri din activități independente încă așteaptă o soluție de la Guvernul PSD-ALDE. Cu toate acestea, reprezentanții PSD-ALDE continuă să susțină că așa-numita lor „revoluție fiscală” este foarte bună, poate doar un pic insuficient explicată și parțial neînțeleasă. Și ne îndeamnă, totodată, să nu-i mai plângem pe cei cu salarii mari, cărora Guvernul le-a tăiat din bani ca să dea la săraci. Și de data aceasta, însă, unii se dovedesc a fi mai egali decât alții.
Zeci de minute în șir, ministrul Lia Olguța Vasilescu ne-a explicat, marți, cum Legea salarizării unitare este bine făcută, cum a avut ea rolul de „echilibrare a sistemului de salarizare”, cum au crescut și cresc salariile bugetarilor, în ciuda numeroaselor evidențe. Pe cale de consecință, cei care susțin altceva - angajați, sindicaliști, analiști, jurnaliști - spun doar neadevăruri, probabil roși de dușmănie și de invidie că programul de guvernare al PSD-ALDE are așa bune rezultate. Miercuri, au continuat explicațiile: legea e bună, dar e aplicată prost pe alocuri, salariile bugetarilor cresc, iar cele ale privaților, dacă scad, scad doar pentru că angajatorul „i-a furat”.
Oricum ar fi, am aflat de la Lia Olguța Vasilescu faptul că social-democrații s-au îngrijit să fie respectat un principiu de bază: „la muncă egală, salarii egale”. Iar salariile unora ar fi fost tăiate, prin Legea salarizării unitare, tocmai pentru ca șeful statului să fie, potrivit funcției, cel mai bine plătit bugetar.
„De ce discut despre salariul președintelui? Pentru că el determină maximum în sistemul bugetar și niciun alt salariat nu îl mai poate depăși”, a întărit marți ministrul Muncii, adăugând că, deși nu-l „iubește” pe Klaus Iohannis, așa este corect să fie.
Să privim însă la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, condus mai întâi de Sevil Shhaideh, apoi de Paul Stănescu, baronul de Olt apropiat de Liviu Dragnea. La aproape șase luni de la intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare, în topul salariilor nete se găsește nu ministrul care este și vicepremier, ci secretarul general. Concret, conform datelor publicate de MDRAP, vicepremierul Paul Stănescu a avut în decembrie 2017 un salariu net de 10.882 lei. Deasupra ministrului sunt, ca nivel de salarizare, cinci funcționari din minister: secretarul general, doi directori generali, un director și unul din cei doi adjuncți ai secretarului general.
De departe atrage atenția salariul net al secretarului general: 16.091 lei. Cine este norocosul funcționar? Ionela Stoian. Fost șef serviciu la Serviciul avizare acte normative, apoi director general la Direcția generală avizare, contencios, relația cu Parlamentul și dialog social, aceasta a fost numită secretar general al MDRAP imediat după preluarea puterii de către coaliția PSD-ALDE, în ianuarie 2017. Stoian și-a păstrat funcția de conducere în Ministerul Dezvoltării Regionale și după ce, pe 22 septembrie 2017, DNA a anunțat că a început urmărirea penală împotriva acesteia în dosarul „Belina”. Da, acel dosar „Belina” în care este urmărită penal și Sevil Shhaideh și în care ar fi trebuit să fie cercetată și Rovana Plumb dacă majoritatea parlamentară PSD-ALDE nu ar fi făcut încă o dată scut în jurul celor acuzați de corupție.
În dosar, procurorii au acuzat-o pe Ionela Stoian de complicitate la abuz în serviciu deoarece, în calitatea de director în MDRAP, ar fi „sprijinit demersurile nelegale” (printre altele, nu ar fi întocmit note privind observațiile formulate de Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor și nu ar fi respectat reglementările referitoare la circuitul de avizare). Cu alte cuvinte, actualul secretar general al MDRAP ar fi avut, în opinia procurorilor DNA, un rol semnificativ în strategia prin care Insula Belina și Brațul Pavel au trecut în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru a fi, ulterior, concesionate firmei Tel Drum.
Toate aceste acuzații nu doar că nu par să fi afectat cariera funcționarului, dar marți, 6 februarie, Ionela Stoian a fost numită de premierul Viorica Vasilica Dăncilă și în Comisia de concurs pentru recrutarea înalților funcționari publici.
Iar salariul net de circa 16.000 lei pe lună, mai mare decât cel al ministrului Dezvoltării Regionale și mai mare decât cel al președintelui României (care ar fi avut înainte de 1 ianuarie 2018, potrivit ministrului Vasilescu, 12.204 lei net), nu este singurul venit pe care Ionela Stoian îl are. Potrivit ultimei declarații de avere completate, conturile funcționarului sunt rotunjite cu sume încasate ca membru în CA al Agenției Naționale de Locuințe, în Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și în AGA a Companiei Naționale de Investiții.
În total, din cele trei activități, Stoian a încasat în 2016 aproximativ 46.000 lei, adică încă vreo 3.800 lei/lună.
Pe 2017, sumele colaterale salariului vor fi și mai mari, probabil, dacă ne uităm că, în cursul anului trecut, funcţionarul a fost numit şi membru în CA al Neptun Olimp SA și administrator special la Uzina Macanică Sadu SA.
La o analiză comparativă cu situațiile salariale prezentate de celelalte ministere (unele până la nivelul lunii decembrie 2017, altele la nivelul lunii august-septembrie 2017, dar oricum după aplicarea Legii salarizării unitare) rezultă că omologii Ionelei Stoian nu sunt la fel de norocoși. Salariile lor nete, așa cum sunt ele declarate, nu depășesc 8.000 de lei pe lună. Unele se învârt chiar în jurul pragului de 6.000 de lei.
Și, uite așa, ne întoarcem la o altă declarație a ministrului Lia Olguța Vasilescu: „Pur și simplu, cineva a calculat greșit. Poate că ar trebui să-și asume răspunderea”.
