Ce înseamnă deschiderea reprezentanței NATO în Republica Moldova?
Alianţa Nord Atlantică va deschide la Chişinău un birou de legătură. Un acord, în acest sens, a fost semnat la Bruxelles de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi prim-ministrul Pavel Filip.
Ce semnificație are deschiderea reprezentanței NATO la Chișinau?
În practica diplomatică, organizațiile internaționale își pot deschide reprezentanțe permanente în zone de interes. Birourile de legătură sunt reprezentanțe permanente care au scopul de reprezentare, de strângere de informații, de analiză, de diplomație publică, dar și de asistență pentru țara-gazdă. Practica birourilor de legătură a fost inaugurată de organismele subsidiare ONU, precum Înaltul Comisariat pentru Refugiați. În momentul de față și alte organizații internaționale – OSCE și Uniunea Europeană – dispun de asemenea reprezentanțe.
În ceea ce privește NATO, această organizație dispune de mai multe asemenea birouri: la Kiev (un Centru de Documentare, deschis în 1997 și un Birou de legătură, deschis în 1999), la Tbilisi, în Georgia (deschis în 2013), un birou pentru Asia Centrală, la Tașkent (deschis tot în 2013), unul la Belgrad (inaugurat în 2006) și un birou de legătură în Djibouti (instalat în 2015). O organizație internațională are asemenea birouri pentru a asigura cooperarea și dialogul cu țări și zone de interes.
Cum funcționează reprezentanțele NATO?
În Djibouti, de exemplu, biroul NATO este interesat de coordonarea cu alte organizații internaționale și țări implicate în combaterea pirateriei maritime (Operațiunea Shield) și de observare și strângere de informații despre evoluțiile din Yemen și activitatea militară iraniană din Marea Roșie și Golful Aden, două puncte strategice pe glob. Aici, biroul NATO armonizează activitățile alianței cu cele desfășurate de unii membri NATO prezenți cu baze militare în regiune, cum sunt Franța și SUA.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Mai aproape de noi, la Belgrad, biroul de legătură al NATO are, pe lângă funcția obișnuită de reprezentare, misiunea de cooperare pe dosarul Kosovo. La Kiev, biroul cooperează cu autoritățile ucrainiene în cadrul Parteneriatului pentru Pace, dar și al misiunilor de menținere a păcii și de observare, pe care Ucraina le-a desfășurat în Balcanii de Vest.
Cât despre biroul de la Chișinău, putem enumera aceleași funcții, de reprezentare, de informare într-o țară aflată la frontiera de est a alianței, de asistență pentru forțele militare moldovenești, de armonizare și dialog cu alți actori prezenți la Chișinău (misiunile permanente ale OSCE și UE), de observare și dialog cu reprezentanții Federației Ruse. Un birou de legătură are mai mult o funcție tehnică decât politică.
Nu putem înțelege instalarea acestui acord și ca un pas spre NATO al Republicii Moldova?
Extinderea NATO în spațiul ex-sovietic nu mai este de actualitate. În contextul actual, al unei administrații americane la sfârșit de mandat și al dorinței unor actori importanți europeni de normalizare a relațiilor cu Rusia, dosarul Republica Moldova este unul minor.
Nu trebuie să aplicăm viziunea noastră regională de la București la centrele importante – Washington, Paris, Berlin – care au o viziune globală asupra relațiilor internaționale.
Dar este adevărat că o reprezentanță diplomatică are și o valoare simbolică.
În cazul de față arată dorința Chișinăului de a da un semnal de continuitate a dialogului cu Vestul, după victoria în alegerile prezidențiale a candidatului prezentat ca fiind pro-rus. Dar și viceversa: dorința NATO de a rămâne un interlocutor pentru Chișinău.
Atât însă și nimic mai mult.
Din păcate, Republica Moldova se află în mod durabil într-o zonă gri, între influențele occidentale și cele euro-asiatice.
Încă o remarcă mi se pare importantă, dacă tot ne aflăm în sfera simbolurilor. Până acum Ambasada României era punct de contact NATO pentru Republica Moldova. De acum înainte, organizația va fi reprezentată independent.
Despre autor: Ștefan Popescu este profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane al Universității Paris 1 – Sorbona, are două masterate la Paris (la Scoala Normala Superioară, Universitatea Paris 1 – Sorbona) și o specializare postuniversitară la Școala Națională de Administrație din Paris. A lucrat la Înaltul Consiliu al Francofoniei, a fost jurnalist la Radio France Internationale, consilier special pentru Francofonie al Ministrului Afacerilor Externe și director general al Direcției generale a cooperarii externe, din cadrul Institutului Cultural Roman.
Editor: Laura Ștefănuț (contact: laura.stefanut@digi24.ro)
Pentru comentarii intrați pe postarea Facebook
