Decizia Curții Constituționale proaspăt pronunțată pe subiectul pensiilor magistraților, decizie care a oripilat o țară întreagă (Decizia nr. 467/2023) spune și următorul aspect: Nu ne putem atinge de cuantumul pensiilor magistraților aflate în plată. Este adevărat că prin deciziile anterioare (Decizia nr. 871/2010 și cele care au copiat-o ulterior) Curtea a permis diminuarea pensiilor militarilor, însă atunci era vorba de o situație excepțională de criză economico-financiară, fiind necesară apărarea securității naționale a României. Nu ne mai aflăm în aceeași situație și, drept urmare, nu ne putem atinge de pensiile speciale aflate în plată.
În esență, Curtea Constituțională afirmă că în 2010, când s-au diminuat pensiile militarilor, era aplicabil articolul 53 din Constituție. Acum, în 2023, nu ar mai fi aplicabil acest articol când discutăm de pensii necontributive. Potrivit art. 53 din Constituția României se pot restrânge anumite drepturi și libertăți, însă numai dacă este necesar, emițându-se o lege în acest sens, pentru motive absolut excepționale cum ar fi: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
Iată mai concret ce afirmă Curtea Constituțională în proaspăta decizie din 2023: ,,în lipsa incidenței și aplicării art.53 din Constituție, principiul neretroactivității legii civile nu poate fi supus niciunei limitări, întrucât acesta reprezintă un element al nucleului de bază al securității juridice, care permite persoanei o reprezentare previzibilă pentruviitor a efectelor actelor care o privesc în mod direct/indirect. Ca atare, efectele unui act deja încheiat nu pot fi repuse permanent în discuție, starea de incertitudine și nesiguranță neputând fi opusă unei situații juridice certe și definitiv consolidate prin actul de pensionare.”
Extrem de interesant este că aplicarea art. 53 din Constituție astfel încât să fie justificată diminuarea pensiilor militarilor NU FIGUREAZĂ în Decizia nr. 871/2010. Este pentru prima dată menționată de Curtea Constituțională în 2023, pretinzând că în urmă cu 13 ani ar fi avut o altă abordare decât cea care rezultă expres din decizia emisă și motivată atunci. Să fi inventat în 2023 Curtea Constituțională argumente astfel încât să poată justifica păstrarea pensiilor speciale ale magistraților?
Răspunsul vine dintr-o argumentație în 4 pași:
Iată ce afirma Curtea Constituțională în Decizia nr. 871/2010: ,,singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări […]având în vedere că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă şi raţională, Curtea consideră că acestea pot fi eliminate doar dacă există o raţiune, o cauză suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, o atare cauză o reprezintă necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistem şi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel al asigurărilor sociale de stat.”
Primul aspect care iese flagrant în evidență este că situația de criză economică și financiară figurează pe ultimul loc ca importanță în enumerarea Curții. Necesitatea reformării sistemului de pensii apare clar ca o prioritate pentru Curtea Constituțională (la acel moment);
În al 2-lea rând, Curtea nu argumentează deloc…nici măcar nu menționează necesitatea de apărare a securității naționale a României în contextul precizării privind situația de criză economică și financiară cu care se confrunta statul;
Necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistem, tratate cu prioritate de Curtea Constituțională în vederea diminuării cuantumului pensiilor militare, nu se subsumează niciunui motiv excepțional dintre cele enumerate la art. 53 din Constituție, mai sus redate;
În sfârșit, atunci când analizează critica de neconstituționalitate a autorilor privitoare la art. 53 din Constituție, Decizia nr. 871/2010 menționează expres: ,,Curtea constată, prin prisma celor statuate mai sus, că aceste dispoziţii constituţionale sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat. […]”
Este atât de mare contrastul între cele argumentate de Curtea Constituțională în 2010 și poziția sa de acum, în 2023, când sunt vizate și pensiile magistraților, încât multe persoane ar putea considera absolut sfidătoare activitatea Curții Constituționale.
Concluzia este simplă: reforma Curții Constituționale, de care avem atât de multă nevoie, trebuie să vizeze și judecarea sesizărilor de neconstituționalitate de către o altă entitate în cazurile în care există conflict de interese față de toți membrii Curții. Pentru aceasta e nevoie de o modificare a Constituției. Un astfel de organ ar putea fi Comisia de la Veneția, a cărei denumire oficială este Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept și este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional.
